Arta poate fi privită atât prin latura sa culturală, cât și cea de divertisment – entertainment, cum se spune mai nou. Pentru unii, doar prima fațetă este importantă, cealaltă intrând într-o zonă lipsită de valoare. Alții sunt de părere că cele două aspecte nu sunt incompatibile. Personal, sunt de părere că actul artistic are în primul rând acel rol de entertainment, valoarea culturală fiind ceva ce poate fi stabilit ulterior (de obicei nu de către contemporanii artistului, prea ușor susceptibili în fața subiectivismului și a incapacității de a vedea un fenomen în ansamblul său spațial și temporal).
Nu voi insista mai mult pe acest subiect. Poate o voi face cu ocazia unui alt editorial. Mă voi folosi însă de acest preambul pentru a identifica două tipuri de fenomene unde actul scriitoricesc poate să se manifeste în cele două ipostaze: târgul de carte și Comic Con-ul. Primul dă impresia că se axează preponderent pe latura culturală, în timp ce al doilea vizează mai curând latura de entertainment – cu precizarea că, aici, literatura are un rol mai curând de nișă, în urma celor vizuale (filme, benzi desenate, jocuri video, boardgames, concursuri de cosplay etc.).
Deoarece am participat cu stand de autor la mai multe ediții ale East European Comic Con, alături de Teodora Matei și Daniel Timariu, voi încerca (alături de Teodora) să arunc un pic de lumină asupra a ceea ce înseamnă a fi autor român la un astfel de eveniment.
Teodora: Primul gând, la ediția din 2018, a fost: ce caut eu aici? Având în vedere că vinerea vin mulți tineri, simțeam că le pot fi mamă celor mai mulți dintre ei și știam că nu prea avem aceleași gusturi în materie de cărți sau filme. În următoarele două zile a mai , crescut media de vârstă și mi-au mai pierit din temeri. Însă nici până azi n-am reușit să-mi reprim indignarea când văd că trece cineva prin fața standului și se strâmbă dezgustat, zicând însoțitorului: O, cărți! Hai mai departe!
Exact cum am spus mai sus, prezența cărților e mai curând o latură exotică a unui fenomen preponderent vizual. Totuși, am constatat, de la o ediție la alta (prima la care am participat a fost cea din 2016), că ideea de autor prezent cu stand propriu (pe banii lui, mai concret) se dovedește una care atrage publicul, spre deosebire de versiunea de editură-cu-autori, specifică târgurilor de carte. Și că asta, așa cum a observat și Teodora, a ajuns, în timp, să formeze o „clientelă” ce caută autorul la fiecare nouă ediție, pentru a vedea ce a mai publicat, ce cărți au mai apărut într-o serie care i-a plăcut, pentru a schimba o vorbă, a face o poză.
Teodora: În 2019, tot la București, am povestit unui tânăr despre toate cărțile de pe masă. La final, mi-a spus politicos că el nu prea citește, că se uită la filme și documentare. Dar m-a asigurat că, dacă trecem prin Cluj, va veni la evenimentul nostru. Întâmplarea a făcut ca în 2019 să se organizeze prima ediție Transylvania Comic Con, la Cluj, unde am mers pe Aleea Artiștilor. Tânărul s-a ținut de cuvânt, a trecut pe acolo împreună cu un prieten și ne-a acordat încredere, cumpărând niște cărți despre care îi vorbisem cu câteva luni mai devreme.
Există și un avantaj al mediului specific unui Comic Con, spre deosebire de un târg de carte: cei care vin acolo o fac pentru entertainment, prin urmare vor plăti pentru (aproape) orice sau oricine îi convinge că le poate oferi asta. Adică altă abordare – una specifică unei economii de piață, care presupune să faci din produsul oferit de tine elementul central al unei întregi povești de marketing menite să capteze interesul publicului, să-l determine să se uite la produsul / serviciul tău în dauna altuia care nu i-a atras la fel de mult atenția.
Teodora: Merită participarea, cu cărți, la un eveniment dedicat artelor vizuale? Merită! Din punct de vedere finaciar, n-am ieșit niciodată în câștig. Dar sufletește… să cunoști oameni noi, să întâmpini prieteni care vor să cumpere toate noutățile, să primești câte un cadou hand-made de la vizitatori ai edițiilor anterioare… Priceless!
Un eveniment de genul acesta reprezintă o altă lume, o altă direcție care, pentru unii scriitori (cum e cazul meu, de exemplu), este interesantă, atractivă. Firește, pentru a deveni și un succes financiar – dincolo de oportunități și de farmecul în sine – necesită o altă abordare din partea unui autor față de cea e la un eveniment literar clasic. E un alt model de business, pentru care e nevoie de o strategie specifică.
La final, îi las iarăși cuvântul Teodorei, pentru două-trei lucruri care i-au rămas în minte de la ediția din 2023:
Teodora: Vineri, un tânăr s-a apropiat de o carte de-a mea și îi povestea prietenei sale cât de mult i-a plăcut. M-am dus lângă el, m-am prezentat și l-am întrebat cum ajunsese să citească acea carte. Mi-a zis că o împrumutase de la biblioteca liceului. No comments. Sâmbătă, un domn care inițial a refuzat să participe la tombola organizată de noi în fiecare an, mi-a zis, referitor la prețul cărților: O limonadă e 20 de lei! Pentru Dumnezeu, ce vor oamenii ăștia?! Duminică, un alt domn m-a întrebat de ce ne chinuim să scriem cărți. De ce nu facem un film?! Cărți n-a luat, deci puțin probabil să fi venit la un film românesc. După care mi-a mărturisit că, în copilărie, a fost răpit de extratereștri, iar ăsta ar fi un subiect de carte. Astea au fost chestiile amuzante. În rest, mi-au rămas în suflet toți oamenii care m-au ascultat vorbind despre cărțile noastre, cei cărora le-am scris câte o dedicație.
1 comentariu
Frumos și interesant. Felicitări!????????????