Serbia, o altă insuliță(timp de citire: 5 minute)

În literatura SF/F/H, Europa nu este cu nimic mai mult decât un arhipelag de insule fără poduri între ele. Există o inițiativă comună, denumită „Eurocon”, adunare anuală la care participă reprezentanți ai tuturor țărilor europene, însă aceasta nu pare să producă poduri frecventabile. Există și mai multe categorii de premii care se decernează în cadrul acestor întruniri, însă, în absența unei lingua franca în care operele propuse să fie traduse pentru a fi jurizate, criteriile de acordare sunt discutabile. La fel cum discutabile sunt și beneficiile pe care ele le aduc laureaților.

În principiu, fiecare țară are autorii ei pe care foarte greu reușește să-i exporte și prin vecini. Beneficiind de piețe proprii minuscule, țările europene nici nu pot spera la mai multă expunere. Autorii lor parcă nici nu încearcă (pentru că aparent e o luptă pe care fiecare o duce pe cont propriu) să plece înot de pe propria insulă doar pentru a ajunge pe alta la fel de mică, dacă nu și mai mică, ci încearcă să sară direct pe continent, adică să se impună pe piața anglo-americană. Și este un lucru de înțeles, dacă ne gândim că de acolo există poduri către absolut toate țările europene simultan.

Însă asemenea povești de succes sunt rare. Ele există – să-i luam ca exemple pe Andrzej Sapkowski din Polonia sau pe Dmitry Glukhovsky și Viktor Pelevin din Rusia – însă literatura SF/F/H din țările respective este mult mai vastă decât am putea crede uitându-ne doar la acele vârfuri care reușesc imposibilul.

Iată de ce revista Galaxia42 a publicat și publică în mod constant autori europeni (și nu numai) mai puțin celebri. În acest număr, mai mult decât atât, am luat inițiativa de a scoate un sumar dedicat Serbiei, aducând în atenția publicului românesc nu mai puțin de nouă autori sârbi, fiecare cu câte o povestire scurtă. Îi mulțumim pe această cale colegului nostru Darius Hupov pentru obținerea textelor! De fapt, implicarea lui Darius în aducerea literaturii SF/F/H mai puțin cunoscute din întreaga lume pe meleagurile noastre este una continuă, ea nefiind limitată doar la găsirea de texte. Popularizarea comunităților iubitorilor de literatură și arte conexe SF/F/H din țările respective este un demers continuu pe care Darius îl realizează prin intermediul „Panoramicelor” scrise de el, materiale care au fost mereu prezente în paginile revistei noastre.

Și aș mai vrea să mulțumesc, în numele meu și al întregii redacții, doamnei Eliza Claudia Filimon, membră a colectivului de Limba și Literatura Engleză a Universității de Vest din Timișoara și traducător și echipei de studenți pe care-i coordonează, pentru traducerea acestor proze. Le mulțumesc tuturor celor implicați – Maria-Teodora Bistreanu, Diana Elena Șerban, Andrea Putnoky, precum și celorlalți traducători din echipă, care au tradus texte pentru alte numere – Graszl Bianca Laura, Vlad Todoros! Fără participarea voastră, numărul acesta nu ar fi putut apărea la momentul planificat!

Personal, sunt bucuros că avem astfel, în această lună, o dublă premieră: primul nostru număr dedicat literaturii SF/F/H dintr-o țară vecină, număr în care arta grafică a ocupat un loc de cinste, și primul în care traducerea prozelor a fost realizată exclusiv de studenții masteranzi cu care am înfiripat un excelent parteneriat. Vorbind despre proiect și colaborarea cu redacția Galaxiei, prietenii noștri ne-au declarat următoarele:

„Studenți ai programului de master în limba engleză Teoria și Practica Traducerii al UVT s-au alăturat echipei de traducere a revistei Galaxia 42 pentru a facilita contactul cititorilor noștri cu universul ficțional conturat în limba engleză.

 

Andrea Putnoky, Bianca Graszl, Diana-Elena Șerban, Maria Teodora Bistreanu și Vlad Todoros sunt angrenați în jocul cuvintelor scrise și nerostite și în ritmului fiecărei povestiri.

În procesul de traducere literară, îmbinăm știința cu fantezia și lăsăm textul sursă să circule liber dincolo de bariere lingvistice. Noi, traducătorii, vom deveni invizibili, dar rămânem aproape. Am folosit creativitate, pasiune, fascinație, curiozitate și știință pentru a ilumina secvențe de proză contemporană SFF.”

(Eliza Claudia Filimon)

„Fiecare text este diferit, ascunde un alt univers: vampiri, vrăjitori, teorii conspirative, extratereștri.”

(Diana-Elena Ș.)

„Apreciez diversitatea povestirilor si faptul că fiecare este unică în felul ei.”

(Vlad T.)

„Îmi plac lucrurile noi pe care le învăț.”

(Bianca G.)

„Traducerea literară este o aventură a glisării dintr-o poveste în alta.”

(Maria Teodora B.)

„Traducerea literară este o oportunitate minunată de a iesi din cotidian. Mi-au plăcut diversele puncte de vedere asupra genului SFF, cuvintele neobisnuite (sau chiar inventate) si mai ales umorul povestirilor pe care am avut ocazia să le traduc.”

(Andrea P.)

Multe mulțumiri și lui Viorel Pîrligras, pentru revizuirea şi completările aduse articolul foarte cuprinzător despre banda desenată sârbească, de Dragan Predić. În același ton, îi mulțumesc și lui Edi Pandele pentru cronica dedicată benzii desenate sârbești pe care a scris-o pentru acest număr special. Sunt nu mai puțin de patru albume acolo!

Vă mulțumim și dumneavoastră, pentru susținerea pe care ne-o arătați citind revista noastră! Și vă dorim lectură plăcută.