L-am descoperit întâmplător pe Derrick Bell. Nu pe pilotul de formula unu cu același nume, ci pe profesorul de drept, decanul Universitatății din Oregon, activistul, gânditorul și scriitorul Derrick Bell. Se poate citi un rezumat despre el pe Wikipedia. Ceea ce mi-a atras mie atenția este povestirea SF The Space Traders, publicată inițial în anul 1992, apoi în revista Dark Matter, anul 2000, și adaptată pentru televiziune în 1994, ca parte a antologiei Cosmic Slop.
Înainte de a scrie câteva cuvinte despre povestire, trebuie subliniat că Derrick Bell a fost un activist pentru drepturile minorității de culoare din USA, el abordând problemele rasiale într-un mod original și pragmatic. Poate cea mai cunoscută teorie lansată de el este „Critical race theory” (CRT), teorie asupra căreia voi reveni cu detalii la finalul articolului.
Derrick Bell
Listez mai jos câteva idei, majoritatea din volumul Race, Racism, and American Law (preluate de pe Wikipedia), un volum de peste o mie de pagini, care conține ideea că progresul rasial va fi atins numai atunci când acesta va fi aliniat cu interesele oamenilor albi.
- Rasismul este obișnuit, nu excepțional.
- Supremația albă servește scopuri importante, atât psihice, cât și materiale, pentru grupul dominant
- Teza construcției sociale: rasa și rasele sunt produse ale gândirii și relațiilor sociale
- Societatea dominantă rasializează diferite grupuri minoritare în momente diferite, ca răspuns la nevoi în schimbare, precum piața muncii
- Teza intersecționalității și anti-esențialismului: nicio persoană nu are o identitate unitară, simplă și ușor de definit
- Teza „Vocea culorii”: datorită istoriilor și experiențelor diferite față de omologii lor albi, lucruri pe care albi nu le cunosc trebuie comunicate de către minoritățile rasiale
Având aceste idei în minte, dar și expresia progresul rasial va fi atins numai atunci când acesta va fi aliniat cu interesele oamenilor albi, vom putea înțelege mai bine substratul povestirii discutate.
Pe scurt, The Space Traders este un text provocator, care explorează teme legate de rasism, sacrificiu și de moralitate ale societății moderne. Povestirea utilizează elemente de science fiction, ca un cadru, pentru a expune realități dure și pentru a forța cititorii să se confrunte cu problemele profunde ale rasismului sistemic din USA. Prin intermediul unei situații ipotetice, Bell reușește să pună sub semnul întrebării valorile și prioritățile unei societăți dominate de interese materiale și de putere.
Rezumatul povestirii
Intriga textului începe când o navă extraterestră aterizează pe Pământ, iar extratereștrii, cunoscuți drept Space Traders (comerciați spațiali), oferă Statelor Unite o afacere tentantă: resurse naturale valoroase, tehnologii avansate și o modalitate de a rezolva problemele economice și de mediu ale țării în schimbul tuturor cetățenilor afro-americani. Extratereștrii vor să-i ia pe afro-americani pentru motive necunoscute, iar oferta lor aparent generoasă creează o dilemă morală la nivel național.
De-a lungul povestirii, autoritățile și cetățenii sunt puși în fața unei decizii dificile, iar dezbaterile publice devin intense. Guvernul, mass-media și corporațiile dezbat propunerea, iar societatea americană începe să își dezvăluie adevăratele fețe și priorități. Deși inițial există rezistență la ideea de a sacrifica o întreagă populație de dragul unor beneficii materiale, treptat, liderii și cetățenii sunt convinși că schimbul ar putea fi în interesul majorității.
The Space Traders este o satiră socială și politică ce își păstrează relevanța chiar și astăzi. Derrick Bell folosește science fiction-ul pentru a scoate la lumină adevăruri incomode ale societății și pentru a sublinia permanența rasismului, în ciuda avansului tehnologic și a pretențiilor democratice ale „culorii dominante” provocând cititorii să reevalueze valorile fundamentale ale societății în care trăiesc.
Povestirea forțează audiența să se întrebe cum ar reacționa în fața unei astfel de decizii și ce spune acest lucru despre prioritățile și prejudecățile lor / noastre. Într-o epocă în care discuțiile despre rasă, inegalitate și justiție sunt mai relevante ca niciodată, povestirea lui Bell continuă să servească drept un apel la acțiune și reflecție.
Voi trece în revistă temele majore ale povestirii, fără a avea pretenția că le cuprind pe toate și nici nu-mi fixez ca cerință o detaliere exhaustivă.
1. Rasismul și discriminarea sistemică:
Principalul subiect al povestirii este rasismul endemic care străbate țesutul societății americane. Prin alegoria negocierii cu extratereștrii, Bell ilustrează cât de departe sunt dispuse să meargă societățile pentru a menține privilegiile rasiale și economice ale grupurilor dominante. Povestirea reflectă ideea că, în ciuda progreselor aparent civilizate, rasismul continuă să fie o forță motrice puternică.
2. Sacrificiul moral pentru beneficiul material:
Povestirea ridică întrebări despre etica deciziilor politice și economice. Oferta extratereștrilor reprezintă o alegorie a modului în care societățile sunt dispuse să sacrifice principiile morale și drepturile omului pentru câștiguri materiale. În fața unei astfel de oportunități, societatea americană din povestire este prezentată ca fiind dispusă să își compromită valorile umanității și să submineze egalitatea.
3. Frica de alteritate:
Povestirea explorează tema alterității, unde extratereștrii sunt percepuți inițial ca fiind misterioși și amenințători. Această percepție reflectă și frica societății de schimbare și de ceea ce este diferit. Ironia este că această frică de alteritate nu este îndreptată doar către extratereștri, ci și față de propriii cetățeni afro-americani, arătând o dualitate a prejudecăților.
4. Deciziile colective și responsabilitatea individuală:
Povestirea provoacă cititorii să se gândească la responsabilitatea colectivă și la rolul fiecărui individ într-o societate rasistă. În timp ce liderii politici și economici iau decizia finală, povestirea subliniază că fiecare cetățean poartă o parte din vină pentru complicitatea la un astfel de act.
Concluzie
The Space Traders de Derrick Bell este mai mult decât o povestire science fiction; este o oglindă a societății moderne și a complexităților ei rasiale și morale. Prin explorarea temelor de rasism, sacrificiu moral și frica de alteritate, povestirea rămâne un comentariu puternic asupra condiției umane și a priorităților societății. Bell reușește să creeze o narațiune provocatoare care invită cititorii să reflecteze asupra propriilor valori și să conștientizeze implicațiile deciziilor colective și individuale într-o lume plină de inegalități.
Race, Racism and American Law
În continuare voi dezvolta elementele din lista propusă de autor, în sensul de a sublinia acele aspecte ce se potrivesc povestirii și a le pune în context. Trebuie totuși adăugat că o singură povestire nu poate cuprinde complexitatea lucrărilor lui Bell, nici cele din zona de activism, nici pe cele din zona de profesorat sau profesional juridic. Personalitatea lui Derrick Bell este puternică și greu de surprins într-un simplu eseu pornit de la o povestire.
1. Rasismul este obișnuit, nu excepțional
Explicație: Această propunere subliniază ideea că rasismul nu este un fenomen izolat sau accidental, ci o parte integrantă și normală a societății. Rasismul este adânc înrădăcinat în structurile sociale, economice și politice, și este adesea întâlnit în viața de zi cu zi, nu doar în situații extreme sau excepționale.
Exemplu: Discriminarea rasială subtilă și micro-agresiunile pe care le experimentează persoanele de culoare (rromii la noi) în instituțiile de învățământ sau la locurile de muncă sunt dovezi ale rasismului cotidian și obișnuit.
2. Supremația albă servește scopuri importante, atât psihice, cât și materiale, pentru grupul dominant
Explicație: Această teză sugerează că dominația albilor (white-over-color ascendancy) are beneficii semnificative pentru cei din grupul dominant, nu doar în termeni de putere și acces la resurse, ci și din punct de vedere psihologic. Ideea de superioritate rasială este menținută pentru a susține identitatea și poziția socială a acestui grup.
Exemplu: În societățile unde există o majoritate albă, privilegii precum accesul mai facil la locuri de muncă bine plătite și locuințe mai bune sunt uneori acceptate și perpetuate, menținând un sistem de avantaje materiale și psihice pentru albi.
3. Teza construcției sociale: rasa și rasele sunt produse ale gândirii și relațiilor sociale
Explicație: Conform CRT, rasa nu este o realitate biologică, ci un concept construit social, creat pentru a justifica ierarhii și inegalități. Aceste construcții sunt influențate de relațiile sociale și sunt utilizate pentru a defini și diferenția grupurile umane.
Exemplu: Ideea de rasă s-a schimbat în funcție de contextul istoric și social, de exemplu, conceptul de „alb” a evoluat în timp și a exclus sau inclus diferite grupuri etnice în funcție de nevoile societății dominante.
4. Societatea dominantă rasializează diferite grupuri minoritare în momente diferite, ca răspuns la nevoi în schimbare, precum piața muncii
Explicație: Această propunere subliniază modul în care societatea dominantă modifică percepțiile asupra diferitelor grupuri minoritare în funcție de contextul social, economic sau politic. Grupurile sunt etichetate sau tratate diferit în momente diferite pentru a servi interesele dominante.
Exemplu: În timpul perioadelor de criză economică, anumite grupuri etnice pot fi stigmatizate sau blamate pentru problemele economice, sau pot fi văzute ca o sursă de forță de muncă ieftină, fiind astfel valorificate sau marginalizate în funcție de contextul pieței muncii.
5. Teza intersecționalității și anti-esențialismului: nicio persoană nu are o identitate unitară, simplă și ușor de definit
Explicație: Intersecționalitatea este conceptul că identitățile indivizilor sunt complexe și multiple, fiind influențate de diverse categorii precum rasă, gen, clasă socială, orientare sexuală, religie, etc. Această complexitate duce la experiențe unice de opresiune și privilegiu, pe care teoria critică a rasei le explorează pentru a înțelege cum diverse forme de discriminare interacționează și se amplifică reciproc.
Exemplu: O femeie de culoare poate experimenta discriminarea diferit față de un bărbat de culoare sau o femeie albă, din cauza intersecției dintre rasism și sexism în viața ei.
6. Teza „Vocea culorii”: datorită istoriilor și experiențelor diferite față de omologii lor albi, lucruri pe care albii nu le cunosc trebuie comunicate de către minoritățile rasiale
Explicație: Această teză susține că persoanele din grupurile rasiale minoritare au perspective unice datorită experiențelor lor istorice și sociale, perspective care pot fi necunoscute sau neînțelese de majoritatea albă. Aceste voci sunt esențiale pentru a aduce la lumină adevărurile ascunse și a promova schimbări sociale.
Exemplu: Narațiunile și mărturiile personale ale persoanelor de culoare despre discriminarea pe care o întâmpină zilnic în diverse aspecte ale vieții pot ajuta la sensibilizarea și educarea societății cu privire la realitățile rasismului sistemic.
Ce este teoria critică a rasei (Critical race theory – CRT)?
Teoria critică a rasei (CRT) este un cadru teoretic și un set de idei care au ca scop să examineze și să conteste felul în care rasa și rasismul sunt implicate în structurile, practicile și ideologiile societății, în special în cadrul sistemului juridic american. Originată în anii 1970 și 1980, CRT a devenit un instrument important în studiile juridice, educaționale, și în alte domenii academice pentru a analiza și critica modul în care rasismul structural și sistemic persistă în societate.
Derrick Bell
Originea și Dezvoltarea CRT
Teoria critică a rasei a început să se formeze în Statele Unite la sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980, inițial în cadrul studiilor juridice. Aceasta a fost un răspuns la percepția că mișcarea pentru drepturile civile nu reușea să adreseze problemele rasismului sistemic și structurii de putere rasiale care persistau chiar și după adoptarea legilor antidiscriminare. Printre fondatorii CRT se numără avocați și academicieni precum Derrick Bell, Kimberlé Crenshaw, Richard Delgado, și Mari Matsuda.
Principiile de Bază ale CRT
Teoria critică a rasei se bazează pe mai multe principii fundamentale:
- Rasismul este normativ și omniprezent: CRT susține că rasismul nu este un fenomen izolat sau un act individual, ci un element structural și sistemic integrat în instituțiile și cultura societății. Astfel, rasismul este perceput ca fiind normativ și omniprezent în societățile umane, nu doar în cele occidentale, așa cum de multe ori se crede.
- Intersecționalitatea: Această teorie introduce conceptul de intersecționalitate, care examinează cum diverse forme de opresiune și discriminare (precum rasismul, sexismul și clasismul) se intersectează și se amplifică reciproc. Termenul a fost popularizat de Kimberlé Crenshaw pentru a sublinia cum femeile de culoare experimentează opresiunea în moduri distincte datorită intersecției între rasă și gen.
- Importanța narațiunilor și experiențelor personale: CRT pune accent pe importanța experiențelor trăite și a narațiunilor personale ale oamenilor de culoare pentru a oferi perspective alternative și pentru a contesta narațiunile dominante despre rasă și rasism.
- Critica liberalismului tradițional: Teoria critică a rasei critică liberalismul tradițional pentru accentul său pe drepturi individuale și neutralitate rasială, argumentând că aceste abordări sunt insuficiente pentru a conceptualiza rasismul sistemic. CRT promovează schimbări structurale și colective pentru a aborda inegalitățile rasiale.
- Perspectivele contextuale și istorice: CRT subliniază importanța înțelegerii contextului istoric și social al rasismului și cum acesta a evoluat în timp. Aceasta include analizarea modului în care legile și instituțiile au perpetuat rasismul și inegalitățile rasiale.
Aplicabilitatea CRT
Teoria critică a rasei nu se limitează doar la studii juridice, ci are aplicabilitate și în alte domenii, cum ar fi:
- Educație: CRT examinează felul în care sistemul educațional perpetuează inegalitățile rasiale și cum experiențele studenților de culoare sunt influențate de rasismul structural.
- Politică: Aceasta explorează felul în care politicile publice și guvernamentale contribuie la menținerea și exacerbarea inegalităților rasiale.
- Economie: CRT analizează cum structurile economice și piețele de muncă sunt influențate de rasism, perpetuând sărăcia și lipsa de oportunități pentru grupurile rasiale marginalizate.
- Cultură: Analizează felul în care mass-media, artele, și cultura populară reflectă și influențează percepțiile despre rasă și rasism.
Exemple de Aplicare a CRT
- Sistemul Juridic: Teoreticienii CRT analizează cum legile și deciziile judecătorești reflectă și perpetuează inegalitățile rasiale. De exemplu, modul în care legile privind drogurile au fost aplicate disproporționat împotriva comunităților de culoare în Statele Unite.
- Educație: În analiza educațională, CRT explorează cum curriculum-ul și politicile școlare pot marginaliza studenții de culoare și pot perpetua stereotipurile rasiale.
- Politici Publice: CRT poate fi folosit pentru a critica politicile de gentrificare urbană care adesea afectează negativ comunitățile de culoare, forțându-le să se mute din cartierele lor tradiționale.
- Mediul de afaceri: Analiza felului în care politicile de angajare și promovare din corporații pot dezavantaja persoanele de culoare și pot perpetua lipsa diversității la locul de muncă.
Critici și Controverse
De-a lungul timpului, CRT a fost subiectul mai multor critici și controverse. Printre acestea se numără:
- Critica liberalismului: Unii critici consideră că CRT respinge excesiv principiile liberalismului clasic, precum meritocrația și neutralitatea rasială.
- Polarizarea politică: În special în Statele Unite, CRT a devenit un subiect politic polarizant, cu unele state și administrații interzicând predarea CRT în școli și universități, considerând că promovează diviziuni rasiale.
- Generalizarea rasismului: Criticii susțin că CRT poate exagera influența rasismului în societate, neglijând alte forme de opresiune sau factori economici și sociali care contribuie la inegalități (sărăcia, subcultura, tradiția).
Impactul CRT
În ciuda controverselor, CRT a avut un impact semnificativ în domeniile academice și politice:
- Conștientizare: CRT a contribuit la creșterea conștientizării asupra rasismului sistemic și a nevoii de reforme structurale.
- Reformă educațională: A influențat curricula și metodele de predare, promovând incluziunea și diversitatea în educație.
- Dezbaterea publică: A stimulat dezbateri și discuții despre rasismul sistemic și soluțiile posibile, atât la nivel academic, cât și în mass-media și societate.
Concluzie
Teoria critică a rasei oferă un cadru important pentru înțelegerea și abordarea rasismului sistemic în societate. Deși controversată, aceasta a stimulat discuții și analize critice despre cum rasa și rasismul afectează diverse aspecte ale vieții și instituțiilor noastre. Într-o lume din ce în ce mai diversă, CRT rămâne un instrument relevant pentru cei care caută să înțeleagă și să combată inegalitățile rasiale persistente.
Bibliografie
- The University of Alabama: Derrick Bell’ Derrick Bell’s Chronicle of the Space T onicle of the Space Traders: W aders: Would the U.S. ould the U.S.Sacrifice People of Color if the Price were Right
- Povestirea The Space Traders de Derrick Bell în limba engleză
- Afterlives of Slavery, The Space Traders by Hannah Day
- The Sci-Fi Story That Offends Oversensitive White Conservatives, by Conor Friedersdorf
- Derrick Bell, Law Professor and Rights Advocate, Dies at 80, The New York Times
- Wikipedia, Google, ChatGPT
