Marian Truță este un binecunoscut și apreciat scriitor de literatură science-fiction. A debutat în 1986 cu povestirea Noapte bună Tereza în Almanahul Anticipația, povestire ce se va regăsi și în volumul de debut Vremea renunțării (editura Bastion, 2008), urmat de A doua venire (editura Nemira, 2012) și de colaborările cu Dănuț Ungureanu, romanele: Vegetal (editura Nemira, 2014) și Mineral (editura Nemira, 2015). În 2018 publică la editura Tritonic (reeditatat în 2022 la editura Eagle) romanul Omul care s-a jucat cu lumea (premiul Ion Hobana, împărțit cu Luna în orașul blestemat (editura Tritonic, 2017), de Dănuț Ungureanu).
Anul acesta, 2022, Marian Truță a publicat trei volume, două de literatură și unul ce reflectă pasiunea sa pentru filatelie. Pentru că ne-a stârnit curiozitatea, dar și pentru că suntem curioși ce surprize ne pregătește în acest an, i-am adresat lui Marian câteva întrebări, folosind mesageria de pe Facebook.
Daniel Timariu: Salut, Marian! Pasiunea ta pentru filatelie nu mai este de mult timp un secret pentru fanii și prietenii tăi. Ai publicat pe facebook câteva colecții filatelice, colițe, dacă scriu eu bine, și curiozități. De când ai acest hobby?
Daniel Timariu: Salut, Marian! Pasiunea ta pentru filatelie nu mai este de mult timp un secret pentru fanii și prietenii tăi. Ai publicat pe facebook câteva colecții filatelice, colițe, dacă scriu eu bine, și curiozități. De când ai acest hobby?
Marian Truță: Aș vrea să fac o precizare: nu-s filatelist, sunt doar colecționar de mărci poștale. Pasiunea aceasta o am din copilărie, dar am pierdut-o în timp. Abia de cinci ani am regăsit-o și m-am apucat ceva mai serios de studiul filatelic. Ceva mai serios nu înseamnă că am trecut la profesioniști. Tot amator am rămas, dar cu un pic de concentrare în plus.
Te limitezi la o singură tematică, cum e aceea care dă titlul volumului tău „Explorarea spațiului cosmic ilustrată în filatelia românească” sau și la altele?
Cosmonautica este tematica preferată. Dar mă pasionează și alte tematici, mai ales Flora sau Fauna.
Mai sunt colecționari pe aceeași tematică în România?
Cu siguranță. Unul dintre ei este chiar Adrian Bancu. N-aș putea să spun că sunt mulți sau puțini, dar siteurile și paginile de FB dedicate licitațiilor filatelice prin care activez îmi arată că tematica aceasta este una prețuită de colecționari.
Dar în străinătate? Ai legătură cu ei, faci schimb de timbre, cum procedezi ca să-ți completezi colecția?
Nu am contacte în afara țării. Mi-am dat seama rapid că urmărirea tuturor emisiunilor filatelice din lume pe o tematică sau alta este un efort care necesită mult, foarte mult timp. Și necesită și resurse financiare însemnate atunci când vrei să prinzi o piesă rară. Dar asta nu înseamnă că nu urmăresc anumite emisiuni străine pe care aș vrea să le am. Deocamdată mă concentrez să completez Cosmonautica de la noi pentru că îmi lipsesc unele piese, în special câteva rarități.
Cum a fost primit acest volum?
Mi-e greu să spun. Au fost vânzări de pe platforma MyBestseller, din păcate nu știu cine le-a cumpărat afară de câțiva prieteni care mi-au spus și care s-au arătat încântați de album. L-aș menționa pe Alec Bartoș care este unul din machetatorii importanți de la noi și care este specializat exact pe Cosmonautică. De altfel Alec Bartoș este singurul care machetează, de mai bine de 15 ani, tematica aceasta de la noi. Mi s-a propus să particip la un eveniment filatelic la Cluj, undeva prin toamnă, și acolo să vin și cu volumul al doilea din „Explorarea spațiului cosmic ilustrată în filatelia românească”. Abia aștept, dar până atunci va trebui să termin al doilea volum.
Pregătești și alte volume sau acesta este singurul?
Afară de al doilea volum, nu cred. Dacă Romfilatelia ar fi avut emisiuni dedicate scriitorilor de sefe, poate că m-aș fi apucat să scriu despre ele.
Au trecută, iată, 10 de la publicarea ultimului volum de povestiri „A doua venire” (ed. Nemira, 2012), în care te-ai concentrat pe un subiect fascinant: istoria alternativă. De ce acest subiect și vom regăsi această preocupare și în noul volum?
Păi istoria contrafactuală e fascinantă, nu? Oricare dintre noi s-a gândit măcar o dată la cum ar fi putut arăta lumea dacă un eveniment istoric ar fi avut alt deznodământ decât cel pe care îl știm. Cât privește Cetatea morgana, da, cuprinde câteva texte care ar putea să conțină elemente de istorie alternativă, dar cu o abordare diferită, zic eu.
Subiectele povestirilor din noul volum sunt și ele întrețesute în jurul unui subiect (teme) sau sunt mai eteroclite?
Nu am avut o temă anume. Sunt doar povești care s-au întâmplat în mintea mea.
Am o întrebare ca de la autor la autor. Cum îți alege subiectele? Ce te inspiră?
Îmi place să cred că subiectele mă aleg pe mine și nu eu pe ele. Cât privește inspirația… e greu de zis. Mă poate inspira titlul unui cântec, spre exemplu. Sau un peisaj ori o banală conversație, o întâmplare de pe stradă, o știre auzită la radio. Orice ar putea deveni o sursă de inspirație. Dar să nu mă întrebi care-i chimia prin care locuri, gesturi, sunete, imagini se transformă în mintea mea în subiecte și inspirații că nu știu să-ți răspund.
Ultima parte a acestui mini-interviu are ca subiect romanul „Omul care s-a jucat cu lumea”, publicat inițial în 2018 și reeditat anul acesta la Eagle. Așa că trebuie neapărat să te întreb: sunt diferențe între cele două editări?
Da, există diferențe, dar nu de structură. Să le zicem mici, foarte mici ajustări. Un cuvânt schimbat undeva, poate chiar o frază modificată, o virgulă mutată în altă parte. Cam la nivelul ăsta.
Romanul a fost bine primit de cititorii de science-fiction. Povestea lui L. reușind să captiveze și, spre final, să îndemne la reflecție, asupra dorințelor și așteptărilor noastre. Te regăsești, chiar dacă numai parțial, în acest personaj singuratic?
Cred că e inevitabil ca autorul să nu se reflecte cât de puțin în personajele sale. Sigur, dacă cineva care citește ce spun eu aici trage concluzia că eu aș fi L, ar fi pe miriște. Nu poți identifica complet un personaj cu autorul care-i dă viață.
Finalul romanului poate fi interpretat în diverse chei lăsând astfel loc de o continuare. Spune-ne te rog, ai în vedere acest lucru?
Nu mă gândesc la asta. Dar n-am de unde să știu ce-o să-mi tune mâine prin cap. În orice caz, în „Cetatea Morgana” există o povestire care are o legătură cu „Omul care s-a jucat cu lumea”. Cine le descoperă, povestirea și legătura, primește o bere de la mine.
Las plăcerea cititorilor de a aprecia sau nu cele trei volume proaspăt scoase din tipografie. Te rog, pe final, să ne împărtășești câteva idei de viitor. La ce lucrează scriitorul Marian Truță? Oare mai colaborează el cu Dănuț Ungureanu la un (foarte așteptat) volum trei din seria Vegetal-Mineral?
Așa cum ziceam, în vara asta trebuie să finalizez volumul al doilea din ESCIFR. Împreună cu Dănuț am un roman deja terminat. Îi căutăm editură. Doar că romanul acesta n-are nicio legătură cu „Mineral” sau cu „Vegetal”. Nici măcar cu sefeul. Dar va fi un roman care o să placă, o să vedeți. Mai departe, dacă mă lovește vreo hărnicie sau ceva de genul ăsta, poate voi reuși să termin „Niciodată nu va ninge peste Amazon”, un roman cu multă istorie contrafactuală și pe care l-am început acum aproape zece ani. În fine, chestia cu hărnicia o spun cam în fiecare an pe vremea asta. Vom vedea cum se așează lucrurile.
Explorarea spațiului cosmic ilustrată în filatelia românească
Titlu: Explorarea spațiului cosmic ilustrată în filatelia românească
Autor: Marian Truță
An de publicare: 2022
Dimensiuni: 17×24 cm
Editura: MyBestseller
Format: Paperback Color
ISBN: 978-606-9749-11-1
Număr pagini: 88
Poveștile mai puțin știute din spatele evenimentelor ilustrate în filatelia românească pe tema explorării spațiului cosmic.
Cum a fost văzută cursa spațială în România prin intermediul emisiunilor filatelice românești? Răspunsul îl veți găsi răsfoind acest album care oferă nu doar imaginile mărcilor poștale tematice, ci și întâmplările ascunse în spatele acestora. Pentru că, este adevărat, într-un banal timbru se pot descoperi povești minunate.
Explorarea spațiului cosmic ilustrată în filatelia românească vă oferă nu doar un bun prilej de a (re)descoperi plăcerea de a colecționa mărci poștale ci și ocazia de a afla lucruri mai puțin cunoscute despre aventurile oamenilor în spațiul cosmic.
Cetatea Morgana și alte povestiri
Titlu: Cetatea Morgana și alte povestiri
Autor: Marian Truță
An de publicare: 2022
Dimensiuni: 13×20 cm
Editura: Eagle
Format: Paperback
ISBN: 978-606-8790-19-0
Tipul cartii: Paperback
Număr pagini: 162
Povestirile din Cetatea Morgana… sunt realiste, fantastice, horror, distopice, science-fiction și iar realiste. Și toate la un loc. O serie Twilight pe hârtie, cu toate ingredientele și condimentele. Pentru că, odată scufundat în lumea lor, mintea creează instantaneu atmosfera în cele mai mici detalii, conturează personajele, trăiește momentele. Atât de bune sunt… Marian Truță le creionează și conduce magistral!
Cuprins:
Dinspre Africa. Spre Africa.
Cetatea Originară este locul esențial.
Călătoriile se pot duce doar între două puncte, succesiv, și nu simultan, înspre o infinitate de puncte.
Egiptenii știau. Vezi piramidele care închideau drumul spre cetatea originară. Sfinxul privește spre est și păzește piramidele.
Călătoria esențială se face spre Locul Primordial din orice punct energetic, dar nu din oricare alt punct. Chakra fundamentală este holografică. Orașele sunt armonicile acesteia. Orașele apar și dispar doar pe chakre geologice.
Ema este oglindirea femeii arhetip.
Orașele sunt puncte energetice!
Bucureștiul este la jumătatea dintre ecuator și polul nord (axis mundi). Cetatea Bucureștilor este punctul de inflexiune. Dacă știi cum să pleci, poți ajunge oriunde, dar mai ales la Cetatea Esențială. Am descoperit Locul Primar!
Omul care s-a jucat cu lumea
Titlu: Omul care s-a jucat cu lumea
Autor: Marian Truță
An de publicare: 2022
Dimensiuni: 13×20 cm
Editura: Eagle
Format: Paperback
ISBN: 978-606-8790-17-6
Număr pagini: 148
Tipul cartii: Paperback
Descriere
„Înfățișat cu meștesug, în ambalajul atractiv al unui mic thriller psihologic, al cărui suspans e dozat cu un condei precis, de calibrul rezervat profesioniștilor, microromanul lui Marian Truță depășeste abundența contemporană de introspecții seci, cel mai adesea semne ale nepriceperii de-a țese o poveste, epicul cu cap și coadă, care să «te țină».
Avem de-a face, de multă vreme, cu un povestitor pur-sânge, unul din aceia care știu și dovedesc că orice întâmplare banală, dacă e relatată cu dedicație și respect pentru cititor, poate deveni o poveste fascinantă.”
Dănuț Ungureanu, scriitor
