Mă aflu la Canterbury, într-o săptămână nebună în care voi asculta, alături de alte câteva zeci de persoane din toată Europa (și America) peste cincizeci de spectacole radiofonice. Este Festivalul Internațional de Dramaturgie Radiofonică din UK, a noua ediție. Din când în când, apare și câte o piesă radiofonică science-fiction. Nu sunt multe, dar toate sunt de calitate. Între acestea, cea care m-a impresionat cel mai mult este Seeds, un serial radiofonic britanic. Din fericire, creatorul acestei serii, un irlandez pe nume Henry Collie, este chiar pe scaunul de lângă mine. Așa că nu stau prea mult pe gânduri și îi iau un interviu.
AM: Cine este Henry? Cu ce se ocupă el și care e legătura lui cu SF-ul?
HC: Henry Collie… uf, greu de zis, dar pe scurt, e un irlandez care a studiat actoria în Londra, a înființat o companie de teatru cu care a colindat întreaga Europă. A scris piese de teatru până și-a redescoperit pasiunea pentru teatru radiofonic, amintindu-și de o piesă scrisă în facultate pe care nu a montat-o niciodată.
Iubește SF-ul, în special Kurt Vonnegut Jr., Isaac Asimov și Star Trek, seria originală, sau Terry Pratchett în zona de fantasy.
AM: Ești creatorul seriei podcastului SF Seeds. Pe scurt, ce este Seeds?
Este o poveste în stil pseudo-documentar adaptată ca teatru radiofonic pastișând podcasturile de real-time drama.
Serialul pleacă de la o crimă, dar partea detectivistă nu e decât un pretext pentru o poveste ce se petrece într-un viitor îndepărtat, pe planeta noastră (posibil), în care a mai rămas un singur oraș: Silitra. Mai rău, orașul pare să aibă doar cincisprezece ani vechime, iar toate amintirile locuitorilor săi de dinainte de acel moment T0 sunt un ghiveci de informații contradictorii.
Personajul principal este Alicia August, care pare să fie ultima jurnalistă de pe planetă și care, volens-nolens, își asumă rolul de detectiv. Astfel ea devine naratorul serialului.
AM: Ziceai că are și o parte detectivistă.
HC: Premisa detectivistă pare simplă la prima vedere: doctorul orașului a dispărut în urmă cu cinci ani, apoi brusc se întoarce și îl omoară din senin pe Înaltul Preot, fostul său prieten, și nimeni nu înțelege de ce. Pe doctor îl paște execuția, însă Alicia observă că lucrurile nu se leagă și pornește un întreg demers de investigație independentă (real-time), care complică enorm lucrurile, așa cum, evident, ne place să fie.
Dar spre deosebire de alte showuri de gen, Alicia nu narează unui public ascultător care se află în spatele „celui de-al patrulea perete”. Ea își transmite descoperirile follower-ilor ei, care nu sunt în număr mai mare de cinci mii – cam atât au mai rămas pe pământ.
Cum era de așteptat, se confruntă de la bun început cu probleme. Prima și aparent cea mai delicată e refuzul preoților Aphist (aparent conducătorii așezării) de a-i oferi orice sprijin. Dimpotrivă. A doua, și – după cum vor descoperii auditorii – mult mai spinoasă, e cea a felului în care informația se propagă într-un cerc vicios al neadevărului.
AM: Cât de lung este un episod și câte episoade are serialul până acum?
HC: Un episod are de regulă în jur de treizeci de minute, plus-minus. În plan sunt patru sezoane, momentan avem opt episoade din primul sezon.
AM: Cum ți-a venit ideea pentru Seeds?
HC: Seeds vine dintr-o viziune avută pe budă (râde): am văzut un triunghi al necunoașterii: ciclul sau cercul vicios al colportării neștiinței, sau a lipsei de cunoaștere, perpetuat la nesfârșit.
AM: Interesante viziuni ai pe budă.
HC: Chiar.
AM: În România, nu avem (încă) atât de mulți ascultători amatori de podcasturi narative. Cum e situația la voi? Există un fandom dedicat?
HC: Da, există, se consumă podcast la greu, iar showul nostru țintește spre acea piață, însă este realizat la calitate de teatru radiofonic.
AM: Unde pot consumatorii de SF/teatru radiofonic români urmări serialul Seeds?
HM: Pe Spotify. E complet gratuit. Sunt convins că vei pune un link aici, sub răspunsul meu .
AM: Mulțumesc, Henry, pentru timpul acordat, sperăm că Semințele vor prinde rădăcini și printre ascultătorii români de teatru radiofonic și, desigur, printre consumatorii de SF.
HM: Cheers, mate!