„Cubul magic” a fost inventat în 1974 de către arhitectul maghiar Rubik Ernõ, profesor de design la Universitatea din Budapesta. Obiectul numără 26 de cubulețe, care se îmbină pe o sferă interioară (nicidecum cilindrică, precum scrie greșit pe descopera.ro [2]), astfel încât formează trei plane rotitoare de câte 3×3 piese. În poziția de bază (neamestecată), există 6 fețe de culori diferite, cu 8 colțuri și 12 muchii. S-a calculat că orice configurație poate fi refăcută de către un computer din 17 mișcări. Matematic, structura matriceală 3D este descrisă de teoria grupurilor, ceea ce i-a fermecat pe studenții de la fizică, deoarece se baza pe permutările unui grup învățate în anul I la algebră, care exemplificau perfect modelul subatomic al quarcilor, particule cu sarcină fracționară, idee validată ulterior, generatoare a romanului „2000” scris de Gheorghe Săsărman [3].
Rubik a creat o întreagă serie de jocuri logice, analizate la noi de Gheorghe Păun în volumul „Între matematică și jocuri” [4].
În martie 1981, revista „Scientific American” a dedicat o secțiune rezolvării și aplicațiilor noii jucării, care, iată, devenea un sistem de modelare mecanică a unor probleme cu implicații cât se poate de serioase. Din păcate, din 2019, publicația cere o plată sau abonament pe un an pentru a citi articolul lui Douglas R. Hofstadter, „Metamagical Themas”, publicat în martie 1981. Un an mai târziu (mai-iunie 1982), Solomon W. Golomb a publicat tot acolo „Rubik’s Cube and Quarks”, referitor la alcătuirea cărămizilor din care este construit Universul. Modelul a fost lărgit de britanicul Anthony (Tony) E. Durham, el însuși constructorul unei versiuni de cub cu colțuri triunghiulare. Informațiile au fost preluate de revistele științifice și de popularizare din toată lumea, astfel încât pot fi regăsite ușor pe internet.
Fizica, studiul naturii, a fost întotdeauna o știință fără frontiere, chiar și în vremea Cortinei de Fier. Descoperirile experimentale erau imediat traduse în rusă și distribuite aliaților din Tratatul de la Varșovia. Transpunerile tehnice erau spionate sau cumpărate, apoi copiate, de ambele părți ale binomului dominant al lumii. Creația geniului din Budapesta a pățit la fel, drept care și-a vândut invenția fabricantului american Ideal Toys în 1979. Un an mai târziu, când produsul a fost lansat pe piața globală, a devenit primul milionar din blocul comunist.
Se zice că până în prezent s-au vândut cel puțin 350.000.000 de bucăți, astfel încât „Cubul Magic” este cea mai răspândită marfă de origine maghiară din lume.
Politicienii au dorit să profite de popularitatea inventatorului, drept care i-au propus la sfârșitul lunii martie 2012 să-i recunoască meritele prin înființarea unui muzeu pe cheiul Dunării, în Buda, lângă Podul Rákóczi.
Potrivit MTI, locul a fost desemnat de Fürjes Balázs, secretarul de stat responsabil cu dezvoltarea urbanistică. Prim-ministrul Orbán Viktor și Rubik Ernõ au semnat un memorandum de cooperare, menit să fundamenteze un edificiu care să exemplifice performanțele intelectuale maghiare din ultimii 1100 ani. Lucrările ar fi trebuit să înceapă în 2014, când s-au împlinit 40 de ani de la descoperirea cubului, iar inventatorul a rotunjit 70 de ani.
Încă în 2012, guvernul maghiar a anunțat un concurs internațional pentru proiectarea clădirii, care trebuia să aibă alura celebrei jucării și să coste 3,5 milioane de euro. Muzeul urma să primească primii vizitatori în 2017.
Proiectul a rămas numai pe hârtie, nu s-a dat niciun ban, nu s-a săpat nicio fundație, nu s-a motivat întârzierea lucrărilor. Culmea este că, între timp, în lume, s-au construit diferite clădiri bazate pe popularul puzzle viu-colorat: Discovery Cube Orange County din Santa Ana (California), Biblioteca Publică din Stuttgart (Germania), The Scotia Bank Theatre din Toronto (Canada) etc.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla acum, când, după alegerile din 3 aprilie 2022, mandatul partidului de guvernământ s-a prelugit cu încă patru ani. În 13 iulie 2024, Rubik va împlini 80 de ani. Este membru al Academiei Europene. A condus o fundație care îi sprijină pe tinerii inventatori din țară. Trăiește retras, are patru copii, trei fete și un băiat. O vreme, în anii ’80, a editat o revistă dedicată jocurilor minții, „și jocul”, iar în 2020 a lansat volumul „Cubed – The Puzzle of Us All” [5].
Note:
- Trimitere către: Robert A. Heinlein, He Built a Crooked House, Astounding Science Fiction, february 1941.
- https://www.descopera.ro/stiinta/929480-cubul-rubik-jucaria-inteligenta
- Editura Eminescu, București, 1982.
- Colecția Cristal, Editura Albatros, București, 1986.
- Flatiron Books, New York (NY), 2020.