Acest interviu a fost luat Reginei Kanyu Wang.
Întrebări: Darius Hupov
Traducere: Miloș Dumbraci
DH: Regina, te rog să te prezinți cititorilor noștri (povestește-ne despre tine și activitatea ta în SF).
RKW: Dragi prieteni din România, sunt Regina Kanyu Wang, în chineză Wang Kanyu. În China scriu SF, lucrez în industria cărții și sunt și fan al literaturii de gen. Ca autoare, scriu și în chineză, și în engleză. Am studiat la Universitatea Fudan (MFA – masterat în arte), sunt membră în Asociația Scriitorilor din Shanghai, în Asociația Autorilor pentru Popularizarea Științei din Shanghai și Asociația Mondială a SF-ului Chinez, vice-secretar general al Asociației de SF din Asia. Pentru a scrie am fost sprijinită de Asociația Scriitorilor din Shanghai, Fundația de Dezvoltare a Culturii din Shanghai și de ”Writing Downtown” din Las Vegas. Proza mea scurtă Înapoi în Myan a câștigat concursul internațional de povestiri SF Comet. Nuvela mea, Despre nori și ceață, a câștigat Premiul Xingyun pentru Literatura SF Chineză Globală. Povestirile mele pot fi citite în chineză în Mengya, Harvest, Science Fiction World, Southern People Weekly, Shanghai Literature, Hong Kong Literature, West Late, în curând și în Fiction World și Flower City. Cele în engleză pot fi citite în Galaxy’s Edge, Where the Stars Rise: Asian Science Fiction and Fantasy, Broken Stars: Contemporary Chinese Science Fiction in Translation etc. Am publicat o colecție de povestiri SF, Of Cloud and Mist 2.2, iar curând apare și a doua, Seafood Restaurant.
În afară de calitatea de scriitoare, sunt fană SF de mulți ani și mă dedic promovării culturii acestui gen. Sunt co-fondatoare a SF AppleCore, cea mai veche și mare organizație de fani din China, cu o istorie de 10 ani, ca și la Asia SF Association, o asociație nouă și viguroasă care vizează creșterea comunicării reciproce între țările asiatice și între Asia și restul lumii. Am inițiat și condus evenimente precum Shanghai SF & Fantasy Festival, reuniuni lunare pentru fanii SFF – AppleCore Party și petrecerea anuală de Crăciun pentru fanii SFF din Shanghai. SF AppleCore a câștigat medalia de aur pentru Cel mai Bun Fandom la Premiile Xingyun pentru Literatura SF Chineză Globală.
În prezent lucrez la agenția literară Storycom, drept director pentru marketing internațional, și promovez literatura SF chineză în lume. Storycom este prima agenție literară profesională din China pentru proză scurtă. Ne concentrăm eforturile pe adaptarea de povestiri SF în filme, seriale, benzi desenate și alte forme de artă în afară de literatură. Colaborăm cu publicații internaționale precum Clarkesworld, Future Fiction și Kapsel ca să facem cunoscut SF-ul chinez cât mai multor cititori. Simultan, am înființat Fondul pentru Participare la Worldcon, pentru a sprijini fanii chinezi să participe și să se implice la Worldcon în fiecare an, dar și Shimmer Program Mutual Communication Fan Fund, care aduce fani străini în China, pentru a interacționa cu fandomul chinez.
DH: Te rog să ne prezinți pe scurt istoria SF-ului chinez.
RKW: Primul text de anticipație din China a fost scris foarte devreme, cândva între 450 și 375 î.Ch. Într-o lucrare clasică taoistă, Liezi, capitolul Întrebări despre Tang, găsim povestirea Yanshi. Automatonul din acea poveste poate fi citit ca un prototip de robot primitiv.
SF-ul în sensul actual a ajuns în China în perioada târzie a dinastiei Qing. Intelectuali chinezi precum Lu Xun și Liang Qichao au subliniat relevanța SF-ului drept unealtă pentru prosperitatea țării. A fost tradus Jules Verne în chineză. Primul roman chinez SF original a fost Colonia de pe Lună, de Huangjiang Diaosou (pseudonimul unui autor anonim, s-ar traduce „Pescarul bătrân de pe malul unui râu secat”), foileton într-o publicație denumită Ficțiune Ilustrată, în 1904-1905.
Între perioada târzie a dinastiei Qing (1833-1911) și Republica Chineză (1911-1949), țara a suferit războaie și haos politic. Tărâmul Pisicilor, de Lao She, a apărut în 1932. Înainte de noul val, a fost cea mai cunoscută lucrare SF chineză. După fondarea Republicii Populare China în 1949, primul val de SF modern a fost în anii 50. Numele importante din acea eră sunt Zheng Wenguang și Tong Enzheng. Autorii de SF ai perioadei au fost puternic influențați de SF-ul sovietic.
După reforma ce a deschis internațional China, epoca de glorie a SF-ului chinez a avut loc în anii 70. Au apărut multe scrieri atunci, ca și un număr tot mai mare de fani și de reviste specializate pe gen. În acea perioadă, cel mai celebru a fost Ye Yonglie. Cartea sa din 1979, Micuțul Știe-Tot călătorește prin lumea viitorului, s-a vândut în peste 1.5 milioane de exemplare, iar adaptarea BD în alte 1.5 milioane.
În 1983, campaniile chineze împotriva „poluării intelectului și spiritului” au șters iar SF-ul de pe hartă. De-abia spre finele anilor 80 – începutul anilor 90 și-a revenit genul din atac și a înflorit iar. Atunci au început să scrie autorii care încă publică și acum și pe care îi cunoaștem în prezent.
DH: Care sunt acum cele mai populare reviste și fanzine (online sau pe hârtie) din China?
RKW: Fără îndoială, cea mai de succes este Science Fiction World, apărută în 1979 cu numele Science and Literary. În 1980, Science and Literary a vândut cam 200.000 exemplare din fiecare număr, dar după campaniile împotriva ”poluării intelectului și spiritului” a scăzut la doar 700. În 1999, unul dintre subiectele eseu de la Examenul Național de Admitere la Studii Superioare, Ce ar fi dacă am putea transplanta amintirile, a avut același titlu cu un articol publicat în acel an în Science Fiction World. Faptul i-a dus vânzările pe culme: 361.000 de exemplare, la fiecare număr din 2000.
Pe măsură ce s-a apropiat secolul XXI, în provincia Shanxi s-a fondat altă revistă importantă. Science Fiction King a apărut în 1994, iar în 2011 s-a redenumit New Science Fiction. A avut apogeul în 2008, cu 12.000 de exemplare per număr. Din păcate, spre finele lui 2014, s-a închis datorită scăderii relative a vânzărilor. Science Fiction Cube este cea mai nouă din curentul SF de prozine din China. A scos primele 3 numere în 2016, fiecare vândut în 50.000 exemplare.
Merită menționat că unele dintre reviste au fost recent publicate în format de carte, precum versiunea chineză a Galaxy’s Edge la Eight Light-Minute, Non-Existent la FAA, în curând și versiunea chineză a Clarkesworld la Storycom.
Primul fanzin chinez a fost Nebula, editat de Yao Haijun între 1989 și 2007, în 40 de numere. În acea perioadă, au mai apărut și dispărut diverse fanzine. Alt fanzin mare este New Realms of Fantasy and Science Fiction, cu 32 de numere între 2009 și 2013, un adevărat miracol din moment ce toate numerele au fost de calitate foarte ridicată, dar se pot descărca online, gratis. Au publicat până și 2 antologii pe hârtie.
DH: Ce cluburi SFF au întâlniri regulate?
RKW: În China, multe cluburi SFF sunt în universități. Există zeci de astfel de cluburi, toate cu ședințe regulate. Majoritatea cititorilor de la Science Fiction World sunt elevi de școală generală sau liceu și studenți. Fanii adulți citesc mai degrabă SF străin, în traducere sau direct în engleză. Așa că fandomul din China este în general tânăr.
În orașe mari precum Beijing, Shanghai, Chengdu, poți găsi uneori reuniuni ale cluburilor, mari sau mici, dar majoritatea au loc în campusurile universitare.
DH: Care sunt cele mai importante asociații SFF locale și naționale?
RKW: Aș vrea să vă prezint 2 dintre ele, pentru că ambele aniversează în 2019 zece ani de existență, o perioadă destul de lungă în China.
Prima este SF AppleCore. În 2009, cluburile SF din 4 universități din Shanghai au decis să colaboreze pentru a organiza un eveniment semnificativ. În timpul pregătirilor pentru Shanghai Science Fiction and Fantasy Festival (SSFFF), AppleCore a fost fondată drept asociație a cluburilor SF universitare din Shanghai.
AppleCore a crescut în ceva mai mult decât o asociere de cluburi SF universitare. Are acum membri din 7 universități, organizează grupuri de lectură, ateliere de scris, reuniuni și alte evenimente.
Cealaltă este World Chinese Science Fiction Association (WCSFA), cea mai mare în plan național, fondată în 2010. AppleCore e mai degrabă dedicată fanilor și lucrează regional din Shanghai, iar WCSFA este o organizație oficială, cea națională a Chinei.
World Chinese Science Fiction Association are sute de membri, majoritatea ”profesioniști”: scriitori, traducători, editori, cercetători etc. WCSFA organizează anual Nebula-ul chinez (Premiul Xingyun pentru Literatura SF Chineză Globală), din 2010. Cu scopul de a promova literatura SF din China, comitetul organizatoric lucrează din greu pentru a îmbunătăți evenimentul, la fiecare ediție. Ceremoniile de premiere au avut loc la Chengdu, Taiyuan și Beijing, Chongqing și vor ajunge și în alte orașe.
DH: Care sunt editurile ce publică în principal SF și Fantasy?
Cea mai mare este Science Fiction World, care în acest an împlinește 40 de ani. În prezent, ei publică 4 reviste: una de SF chinez, una de traduceri, iar 2 de SF și popularizare a științei pentru copii. Pe lângă reviste, Science Fiction World publică și cărți, atât de autori chinezi cât și străini. Mulți cititori chinezi descoperă noii autori la Science Fiction World.
Storycom publică SF chinezesc de la autorii proprii, ca Xia Jia, A Que și Nianyu, dar și antologii bilingve de SF chinez, în baza colaborării cu Clarkesworld. Până acum au tradus în engleză peste 40 de texte SF din China. Storycom intenționează să scoată și o versiune chineză a Clarkesworld. Vreau să menționez și The Film Production Handbook of The Wandering Earth, care a documentat producția peliculei respective. A vândut peste 100.000 exemplare în China, clar un bestseller al genului.
Eight-Light-Minutes și Future Affairs Administration sunt două edituri mai noi, dar viguroase, care au intrat recent pe piață, dar se descurcă foarte bine. Ambele publică numeroase cărți de la autori locali și străini, dar și reviste în același format. Eight-Light-Minute publică romanele Doctor Who și versiunea chineză a Galaxy’s Edge. Future Affairs Administration publică Non-Existent, atât electronic, dar și pe hârtie.
DH: Care sunt cele mai populare festivaluri SFF din China? Care sunt principalele lor atracții?
RKW: În ultima lună am avut 3 mari convenții în China, care sunt și cele mai mari ale comunității SFF.
Conferința Nebula din China este organizată de World Chinese Science Fiction Association. Este adresată mai degrabă profesioniștilor și oferă Premiul Xingyun pentru Literatura SF Chineză Globală, cu festivități anuale de premiere.
China SF Con este organizat de China Association of Science and Technology, sprijiniți de companii ca Tecent, Storycom ș.a. Acolo se oferă premiile Waterdrop. Convenția în sine poate fi derulată în diverse formate și locații, în fiecare an.
Conferința Internațională de SF din Chengdu este organizată de Science Fiction World și municipiul Chengdu, care oferă premiile Galaxy. Chengdu candidează pentru Worldcon 2023, fiindcă din 2017 se organizează la fiecare doi ani. Tinde să fie mai internațional și invită mulți oaspeți străini.
Uneori, aceste convenții se reunesc. Pe lângă ele, mai există și APSF Con, organizat de Future Affairs Administration.
DH: Care sunt principalii autori SF chinezi din prezent?
RKW: Cel mai cunoscut autor contemporan este Liu Cixin, datorită viziunii sale imaginative de nivel universal. Trilogia sa Problema celor trei corpuri (nota redacției: tradusă și în română, la Nemira) este foarte populară și va fi adaptată într-o serie de 6 filme. Traducerea în engleză a primei cărți a apărut în noiembrie 2014 – primul roman SF chinez contemporan tradus în engleză – și a câștigat un Hugo. Următoarele 2 din trilogie au fost publicate în engleză în 2015 și 20161.
Wang Jinkang, care în 2014 a împlinit 20 de ani de scris SF, este alt nume celebru în China. Povestirile sale sunt realiste și de obicei se concentrează pe biologie. Cele mai cunoscute sunt povestirea Regresia lui Adam și romanul Cântecul Vieții.
Han Song, de la Agenția de Știri Xinhua, este cunoscut pentru afirmația că articolele pe care le scrie ziua sunt mai SF decât povestirile pe care le inventează noaptea. Textele sale, influențate de Kafka, sunt bizare și suprarealiste, iar stilul scriitoricesc de avangardă l-a făcut remarcat. Este mai cunoscut pentru povestirea Mormântul Universului și romanul Oceanul Roșu.
Povestirile lui He Xi explorează eficient emoții și sentimente, iar cititorii săi chiar se simt atinși de el. Cea mai celebră povestire a sa este Mâhnitul, despre un matematician singuratic ce dezvoltă o teorie de neînțeles pentru contemporani, ca și despre o mamă ce nu-și pierde încrederea în fiul său. He Xi a publicat primul roman, Anul Apocalipsei, în 2015.
S-ar putea spune că ei sunt ”Marele Cvartet” SF al Chinei.
Scriitori mai tineri sunt Chen Qiufan, un lider în SF-ul realist, Fei Dao, care a introdus în SF concepte și tehnici de ficțiune literară, Bao Shu, bun la scris povestiri interesante cu substrat filozofic, Zhang Ran, care a beneficiat de experiența sa de jurnalist, Jiang Bo, specialist în a controla scene de mare anvergură, și A Que, un maestru al ficțiunii născut în anii 90 – toți provin din intelectualitatea Chinei.
În afară de autorii bărbați, în China sunt bine-cunoscute și câteva scriitoare: Zhao Haihong, Ling Chen, Chi Hui, Xia Jia, Hao Jingfang și Chen Qian. Ele oferă perspective unice acestui gen. Poveștile lui Zhai Haihong subliniază emoțiile și atmosfera romantică; Ling Cheng are un bun control asupra unor elemente de hard SF; Chi Hui scrie foarte mult, așa că nu are foarte clar un stil unic; Xia Jia creează foarte bine scene fantastice și atmosferă onirică, iar de curând s-a concentrat pe viitorul apropiat al Chinei; Hao Jingfang nu își consideră textele de un gen anume, pentru că o interesează ce se petrece în spațiul real, însă le scrie în cel imaginar; Chen Qian folosește în povestiri un limbaj simplu, dar aspecte de hard SF. Dintre ele, cea mai cunoscută e probabil Xia Jia, iar după ce a câștigat un Hugo a atras atenția și Hao Jingfang.
DH: Spune-ne, te rog, și câteva nume de artiști grafici din China.
RKW: Shark Dan, Butu, Guo Jian sunt doar câțiva dintre artiștii nominalizați recent la premii de artă.
DH: Ce face original SF-ul chinez?
RKW: O întrebare complicată. Din fericire, Xia Jia a scris un articol bun pe subiect, denumit What Makes Chinese Science Fiction Chinese?, accesibil aici: https://www.tor.com/2014/07/22/what-makes-chinese-science-fiction-chinese/
1 Prima și a treia traduse de Ken Liu, a doua de Joel Martinsen.
