Aceasta discuție despre mișcarea SFF din Croația a avut loc cu Antonija Mežnarić, care este organizator de evenimente și promotor.
Antonia te rog să te prezinți cititorilor tăi (informații despre tine și activitatea ta în SF)
Sunt un fan înveterat al fenomenului și scriitor croat de ficțiune speculativă, cosplayer și conrunner. Am făcut parte din organizarea convenției Rikon în ultimii zece ani – sau așa ceva – unde m-am ocupat în principal de premiile literare Artefakt (din 2014) și spectacolul de cosplay (din 2019). Am făcut parte din echipa Fluminati care a contribuit la scrierea romanului Flumen Obscura. Mai mult, am publicat multe povestiri în revista noastră literară SF Ubiq, în diferite colecții de povestiri SF/F și de asemenea am scris două lucrări științifice despre ficțiunea speculativă în literatură. Anul acesta, am fost în echipa de editori pentru Decameron 2020: Stories from the Quarantine, un proiect literar online care a publicat povestiri originale din timpul carantinei în Croația. Pentru a bate câmpii despre cărți, puteți să-mi vizitați blogul.
Încearcă, te rog, să faci o scurtă introducere în istoria SF-ului croat.
Unele din cele mai vechi lucrări care ar putea fi considerate drept începuturile SF-ului croat datează din secolul al XIX-lea. N-o să menționez lucrări mai vechi – chiar dacă au creaturi fantastice sau elemente supranaturale – deoarece majoritatea erau de factură alegorică, așa că o să trec direct la lucrările secolului al XIX-lea care corespund înțelegerii și definițiilor noastre moderne ale genului.
Primul autor pe care l-am putut remarca pentru scrierile povestirilor fantasy în istoria croată a fost Rikard Jorgovanić (1853-1880). El este unul dintre puținii scriitori romantici (în Croația, romantismul a fost deosebit, deoarece a fost eclipsat de o campanie politică numită mișcarea ilirică) și basmele sale gotice erau de o ciudățenie supranaturală: cu o atmosferă exotică și nefirească despre fantome și moarte. Lucrările sale notabile sunt povestirile Love on the Bier (Ljubav na odru) și Stella Räiwa – ambele despre moarte și obsesie.
Din păcate, nu este foarte cunoscut (zic din păcate, pentru că, în opinia mea, e chiar bun). După el, au urmat mulți scriitori ale căror lucrări ar putea trece drept povestiri fantasy sau povestiri cu elemente fantasy/supranaturale (de obicei inspirate din folclorul și tradițiile croate) cei mai notabili fiind: Ksaver Šandor Gjalski (1854-1935), Antun Gustav Matoš (1873-1914), Dinko Šimunović (1873-1933), Ulderiko Donadini (1894-1923), Vladimir Nazor (1876-1949). Toți sunt autori croați canonici, deși de obicei nu sunt reprezentanți ai genului sau cel puțin nu vorbim despre ei ca fiind scriitori ai genului. Cu excepția lui Vladimir Nazor, ale cărui opere – cu precădere primul său roman fiind Veli Jože, despre un uriaș istrian – sunt adesea discutate în cercurile genului, ca să nu mai spun că este o sursă de inspirație pentru scriitorii noștri până în ziua de azi. Și cel mai important, aș vrea să atrag atenția asupra Ivanei Brlić Mažuranić (1874-1938) scriitoare canonică și unul dintre cei mai importanți scriitori de literatură pentru copii, dacă nu cel mai important. Creația ei se inspiră din basmele din folclorul, legendele și miturile croate. A scris basme și opera ei, Croatian Tales of Long Ago (Priče iz davnine), este și azi de referință în ficțiunea speculativă croată.
Ne îndreptăm spre timpuri mai moderne ale începutului de secol XX și către primele romane croate SF. În primul rând, aș vrea să menționez Red Ocean (Crveni ocean) a foarte cunoscutei scriitoare și jurnaliste croate Marija Jurić Zagorka. A fost publicat în foileton în ziarul numit Jutarnji list, în timpul anilor 1918 și 1919. Aproape un secol mai târziu după ce a apărut într-un singur volum. Este singurul ei roman cu elemente de science-fiction (fiind mai degrabă cunoscută pentru romanele ei de aventuri istorice și romantice) și e despre un cercetător care născocește invenții mortale pe insula Terror.
Dar în timp ce romanul ei conține elementele SF importante, teoreticienii genului consideră On the Pacific 2255 (Na Pacificu god. 2255) de Milan Šufflay (istoric și politician croat) drept primul roman SF croat, publicat totodată în foileton în revista Obzor (în 1924). A fost publicat sub pseudonim și inițial în germană, fiind ulterior tradus în croată chiar de autor. On the Pacific 2255 este un roman utopic în patru părți și are ca temă consecințele negative ale dezvoltării tehnologiei pentru planetă (sau cel puțin asta am aflat, n-am citit niciodată cartea). Ne oferă o viziune a unei lumi viitoare din secolul al XXIII-lea, ilustrează modul în care noua cultură și noile comunități ar putea arăta după prăbușirea civilizației vestice și vorbește despre politică, filosofie, religie etc. Însă după publicare, acest roman aproape a căzut în uitare, iar tot ce menționez aici am aflat dintr-o lucrare științifică scrisă de profesorul de literatură croată Krešimir Nemec (în textul First Croatian Science-Fiction).
După el, au urmat, desigur, mai multe romane SF publicate, dar unul dintre cele mai importante fenomene în istoria croată SF/F este revista literară Sirius. Primul număr din Sirius a fost publicat în 1976. Este prima revistă croată SF și prin urmare este legată de formarea fandomului în fosta Iugoslavie. Sirius s-a inspirat mult din revistele americane de science-fiction și fantasy și, pe lângă povestiri, au fost incluse și scrieri non-fiction. A apărut timp de treizeci de ani și a jucat un rol decisiv în istoria fandomului nostru.
Cealaltă revistă de influență pentru istoria croată SF a fost Futura. Apărută la începutul anilor nouăzeci, Futura a fost specială datorită faptului că, spre deosebire de Sirius, a inclus nu doar lucrări ale scriitorilor străini, ci și povestiri ale autorilor croați. Datorită acestui lucru, are un loc important în istoria publicării recente. A oferit scriitorilor noștri una dintre cele mai vechi platforme de publicare. Asta chiar este o versiune prescurtată a istoriei croate SF. Sunt mulți scriitori și multe lucrări care nu sunt menționate aici. Dar pentru cei care pot citi în croată, aș recomanda antologia Ad astra, care este un loc bun de unde să înveți despre istoria croată SF/F. Colecționează povestiri SF din 1976-2006 cu prefețe adiționale despre SF ca gen și respectiv despre istoria croată SF scrisă de Tomislav Šakić și Aleksandar Žiljak. De fapt, din textul lui Žiljak despre istoria croată SF am învățat cel mai mult despre extinderea fandomului nostru în secolul XX. Pentru lucrări mai vechi, avem o cărticică intitulată Croatian Tales of Fantasy, care este de fapt o traducere în engleză a unei selecții din An Anthology of Croatian Fantasy in Prose and Paintings (Antologija hrvatske fantastične proze i slikarstva) publicată în 1996.
Care sunt cele mai populare reviste SF și fanzine (printate și online) din Croația?
În Croația, sunt diverse lucrări printate în ceea ce privește SF-ul nostru local, nu doar reviste și fanzine, dar de asemenea și colecții diverse de povestiri care se publică anual. Pentru începători, există revistele literare Ubiq (pentru ficțiune și non-ficțiune) și Sirius B.
Ubiq, ca revistă, colecționează povestiri și non-ficțiuni noi originale trimise lor de către autori din Croația și alte regiuni (din fosta Iugoslavie). Apare de două ori pe an. Sirius B, pe de altă parte, publică lucrări traduse ale autorilor străini (aceeași situație ca cea a predecesorului său menționat mai devreme), dar ei au inclus mereu cel puțin și doi scriitori croați.
Dar ce e foarte special pentru comunitatea noastră de scriitori e faptul că unele din convențiile noastre publică colecțiile lor proprii de povestiri. Aceste colecții anuale includ povestiri originale, trimise la cererea lor de autori, uneori – dar nu mereu – cu anumite tematici (ce satisfac nevoile convenției în acel an). Așa că avem o colecție de povestiri Sferakon (oferită gratis de participanților la Sferakon), o colecție de povestiri Istrakon, colecția de povestiri Fantastic Fiction Festival, colecția de povestiri Marsonikon numită Marsonic, publicată de două ori pe an, și recent Fantastikon are o colecție de povestiri în format ebook (sunt singurii cu un ebook, celelalte colecții menționate sunt toate tipărite). Așadar, după cum puteți vedea, aici în Croația chiar avem o mulțime de colecții anuale de povestiri în care scriitorii noștri își pot publica lucrările de ficțiune speculativă.
Avem și o producție fanzin. Totuși, o să fiu sincer, nu sunt la curent cu ce se întâmplă cu fanzinele (atât ca autor, cât și ca cititor urmăresc mai mult colecțiile și revistele noastre anuale de povestiri). Știu că în mod normal asociația Sfera are un fanzin Parsek și asociația 3.zmaj are fanzinul Eridan, și am auzit despre fanzinul Spaceship (Svemirski brod) publicat de SF Skupina Orion. Recent, a fost publicat FantaSTine de către asociația F&ST de la Split care este un e-zin pentru tinerii adulți și a publicat până acum trei numere în 2019.
Care sunt cluburile SF&F care au întâlniri regulate?
Sincer să fiu, vorbim des despre asociații în loc de cluburi și nu sunt sigur ce diferență ar fi cu aceleași scopuri în promovarea SF/F (probabil în statut, dar asta e ceva în afara sferei mele de cunoștințe), dar căutând pe internet despre grupurile pe care le știu, cluburile noastre ar fi Klub Titan Atlas cu sediul în Osijek, organizatorul convenției Olympos și, cred, SF Skupina Orion cu sediul în Slavonski Brod, unul dintre organizatorii convenției Marsonikon (presupun, deoarece credeam că Orion era o asociație, nu un club).
Care sunt cele mai importante asociații SF&F locale și naționale?
Acum, e mai ușor de răspuns. O să încep cu cea din care fac eu parte: asociația 3.zmaj, cu sediul în Rijeka (ca fapt divers: zmaj înseamnă „dragon”, iar numele e un joc de cuvinte pe baza șantierului construcțiilor navale odată faimoase din Rijeka 3.maj). Organizăm convenția Rikon, iar anul acesta (2020) găzduim Eurocon. Apoi, urmează vecinii noștri, Kulturni front , asociația SF/F cu sediul în Opatija (aproape de Rijeka), organizatorii convenției Liburnikon. Și vecinii-nu-așa-de-aproape-dar-suficient-de-aproape: asociația Albus. Cu sediul în Pazin, ei sunt organizatorii convenției Istrakon. Cea mai veche și notabilă asociație: SFera, cu sediul în Zagreb (capitala) responsabilă cu convenția Sferakon și extinderea fandomului croat. Apoi este asociația Marsonikon, cu sediul în Slavonski Brod, celălalt grup care organizează convenția Marsonikon. Tot ei au deschis editura Alienus. Și aș vrea să menționez asociația F&ST cu sediul în Split, ei organizează convenția Fantastikon, asociația Krapinion cu sediul în Krapina, organizatorii convenției Krakon, noua (atât de nouă că nici nu există pe internet) asociație Qube din Sisak, organizatorii convenției Skon, asociația web USS Croatia ai fanilor Star Trek și Mos Croatia Spaceport, asociația fanilor croați Star Wars.
Desigur, aceste asociații și cluburi nu se ocupă doar de organizarea convenției. Au și alte evenimente și lucrări în promovarea culturii și SF/F, dar menționez îndeosebi convenții, deoarece ăsta ar fi evenimentul „principal” al fandomului nostru.
Care sunt editurile care publică în mare parte SF și Fantasy?
Ar fi Hangar 7 și Alienus. Dar uneori și alte edituri publică ficțiune speculativă, dar nu ca focus principal. Hangar 7 lucrează din 2011; publică atât lucrări străine (traduse), cât și croate, antologii diferite și revista Sirius B. Alienus e o editură a asociației Marsonikon. E o editură non-profit care publică opere ale scriitorilor croați.
Care sunt cele mai populare convenții SF&F din Croația? Care sunt atracțiile lor principale?
În Croația, avem 10 convenții active și în desfășurare plus Fantastic Fiction Festival. Așadar, întrebarea care e cea mai populară este cea mai subiectivă, dat fiind faptul că toți ar intenționa să răspundă ceva diferit având în vedere preferințele personale (și o să menționez aici existența unui quiz de personalitate amuzant „Which Croatian convention are you”). Convențiile sunt fără îndoială populare în fandomul croat, dat fiind că fiecare oraș în care se găsește un grup de fani are propria sa convenție. Asta mai înseamnă și că aveam un „con season ce începe cu prima și se termină cu ultima convenție a anului.
Așa că le voi menționa pe toate.
Sferakon – convenție care are loc în capitala noastră, Zagreb. E cea mai veche convenție (din 1983), organizată de asociația SFera. Are cea mai lungă tradiție. Sferakon a fost gazdă pentru Eurocon în 1986 și 2012.
Rikon – convenție care are loc în Rijeka. E organizată de asociația 3.zmaj. Gazdă pentru Eurocon în 2020. Având în vedere situația actuală, se va ține o convenție online numită Futuricon. De asemenea, are o tradiție îndelungată (din 1997).
Istrakon – convenție care are loc în Pazin. Organizată de asociația Albus. Încă o convenție cu o tradiție lungă (din 1999) și o popularitate mare.
Liburnicon – convenție care are loc în Opatija (aproape de Rijeka), organizată de asociația de front Kulturni. Una dintre cele mai mari convenții, de asemenea faimoasă ca fiind o „convenție pe plajă” (deoarece se ține vara și aproape de mare, iar uneori chiar are o parte din program pe plajă). A început în 2006.
Marsonikon – convenție care are loc în Slavonski Brod. Organizată de asociația Marsonikon și SF Skupin Orion. Una dintre cele mai „tinere” convenții. Fondată în 2012.
Fantastikon – convenție care are loc în Split. Organizată de asociația F&ST. Fondată în 2015.
Krakon – convenție care are loc în Krapina. Organizată de asociația Krapinjon. E una dintre cele mai mici și cele mai recente convenții, luând ființă în 2018. Este prima în acea regiune a Croației.
Skon – convenție care are loc în Sisak (într-o fortăreață istorică). Asemenea lui Krakon, este una dintre cele mai tinere convenții. Unul dintre organizatori mi-a spus să menționez despre convenția Skon că este faimoasă datorită celebrei lor rajika proprie (similară cu pălinca) numită Skonovača.
Olympos – convenție care are loc în Osijek. Organizată de Klub Titan Atlas. Una dintre cele mai noi convenții.
Toate aceste convenții se aseamănă prin programul lor, adică toate promovează science-fiction și fantasy prin discursuri, prezentări, quizzuri, ateliere, board gaming, etc. Sferakon și Rikon au ceremonii de premiere. Sferakon cu un premiu SFERA și Rikon cu un premiu Artefakt. Ambele premii sunt pentru cea mai bună lucrare de ficțiune speculativă publicată în anul precedent. Marsonikon și Fantastikon au premii pentru cele mai bune povestiri publicate în revistele lor, iar Istrakon avea două premii: unul pentru cea mai bună povestire din colecția lor anuală și unul pentru „cea mai bună povestire istriană”, premiul fiind un picior uriaș de prosciutto.
Spectacolele de cosplay fac și ele parte din asta, nu contează cât de mare sau mică e convenția, cosplayerii și spectacolele de cosplay sunt mereu parte din program (cred că poate singura care nu are spectacol de cosplay este Marsonikon, dar s-ar putea să mă înșel). De asemenea, cosplay este focusul principal al convenției Krakon.
Și aș vrea să menționez cum Skon, una dintre cele mai noi și mici convenții, are unul dintre cel mai amuzante moduri de a organiza concursul de cosplay (spun asta din perspectiva de cosplayer). Au un sistem public, medieval de invocare în mijlocul curții și din moment ce toți pot vedea cine votează pentru cine, e o atmosferă destul de tensionată. Ca să nu mai spun că oamenii pun presiune public pe favoriții lor (numim asta în glumă un exercițiu democratic).
Convențiile care se abat puțin de la model ar fi:
Pandakon – convenție bazată pe cultura asiatică, se ține în capitala noastră, Zagreb. Evenimentul lor principal este un spectacol de cosplay. Nu neapărat o convenție exclusiv SF, dar fac totuși parte din fandomul nostru.
Mordokon – convenție de board gaming ținută în Poreč. Organizată de SF&F Mordele. Focusul lor principal este gamingul.
Fantastic Fiction Festival – nu este o convenție în sensul tradițional, dar este o parte importantă din fandom. Este un festival al cărui focus principal e literatura fantasy și SF și consistă în prezentări variate ai autorilor și publicațiilor. De asemenea, este unic printr-un fel în care nu sunt conectați la un oraș, ci la toată regiunea Istria. În fiecare an, orașul Pazin și încă un oraș gazdă sau municipalitatea țin Fantastic Fiction Festival. Tema festivalului din acel an este de obicei conectată cumva cu zona gazdă din anul respectiv.
Care sunt principalii autori din literatura SF&F croată de azi?
Croația are o comunitate mare de scriitori datorită faptului că avem două reviste, diverse colecții de povestiri, fanzine și edituri care publică în speță SF. Din această cauză, e probabil cea mai dificilă întrebare pentru mine.. Cum să aleg pe cei mai de seamă autori contemporani croați de SF din moment ce cunosc atâția autori grozavi? Dar voi încerca să răspund cum pot mai bine.
Aș începe cu trei nume pe care personal i-aș numi cei mai importanți autori datorită a trei factori: tradiția publicării îndelungate, recunoașterea numelor, câștigători a multiple premii și rolul lor influent în fandomul croat. Ar fi: Darko Macan, Milena Benini și Aleksandar Žiljak.
Darko Macan este scriitor și ilustrator. Cariera lui de scriitor are multe titluri, prea multe ca să le enumăr, și multiple premii. Publică povestiri, romane, literatură pentru copii și benzi desenate. A lucrat chiar și pentru Marvel. De asemenea, a scris recenzii notorii pentru autorii croați și a condus ateliere literare. Banda desenată pentru copii Borovnica este una dintre clasicele croate pe care copiii o citesc în școala primară ca parte din curricula de benzi desenate.
Milena Benini a fost scriitoare, editor și traducătoare. A fost unul dintre acei scriitori ale căror opere de ficțiune speculativă au fost recunoscute chiar și în afara fandomului. Unul dintre romanele ei, Priestess of the Moon (Svećenica mjeseca), a fost original publicat în engleză și mai târziu în croată. Are de asemenea multe titluri – povestiri și romane – și multiple premii. A fost nominalizată să reprezinte Croația pentru anul acesta la premierea ESFS Hall of Fame pentru cel mai bun autor. Fiind una dintre imaginile cheie în fandomul croat, opera ei este de înaltă calitate și categoric se ridică la așteptările pentru literatura noastră de acest gen. Ca să nu mai spun de rolul ei influent pentru mulți autori la început de drum. Din păcate și pe neașteptate a dispărut dintre noi anul acesta (2020), dar moștenirea ei va dăinui.
Aleksandar Žiljak este scriitor, editor și traducător. E unul dintre cei doi editori ai revistei de literatură SF Ubiq. Bibliografia sa bogată se poate mândri cu voci narative unice și idei revoluționare, majoritatea de factură anti-capitaliste. Datorită publicării sale îndelungate și rolului său ca editor la Ubiq, l-aș menționa în mod clar ca unul dintre cele mai mari nume ale fandomului nostru.
Pe lângă aceștia trei, aș mai vrea să menționez alți autori care fie sunt faimoși în fandom, fie au fost distinși cu mai multe premii. Zoran Krušvar (scriitor cunoscut în Croația și Polonia), Daniel Bogdanović (autorul a câteva povestiri și un roman, are multe premii pentru operele sale), Ivana Delač (multe povestiri, romane și premii, Invitat de Onoare la Futuricon 2020), Vanja Spirin (multe povestiri, romane și premii), Ivan Lutz (multe povestiri, romane și premii, unul dintre romanele sale, Call it Earth, are o traducere în engleză), Veronika Santo (de asemenea, multe romane, povestiri și premii), Vesna Kurilić (multe povestiri și premii, momentan doar un roman, dar curând plănuiește să publice un roman în engleză; nominalizată la ESFS Award pentru cel mai bun organizator în 2020), Igor Rendić (multe povestiri recunoscute cu multe premii, scriitor și traducător, nominalizat la ESFS Award pentru cel mai bun traducător în 2020) și Ana Cerovac (romanul ei de debut Krsnik premiat a primit o nominalizare la ESFS Award pentru cea mai bună operă scrisă de ficțiune în 2020). Dar cum am spus, avem o comunitate activă de scriitori, cu noi autori novici apărând în fiecare an.
Oferă-ne câteva nume de artiști grafici croați SF&F.
Sunt mulți ilustratori și artiști vizuali talentați pe care îi putem menționa aici. Primul este Igor Kordej (artist și ilustrator croat pentru benzi desenate) care se bucură de recunoaștere internațională. Are multe premii pentru cele mai bune desene, ilustrații, cel mai bun artist, etc. Coperțile cărților făcute de el pentru editura Algoritam (acum închisă) sunt considerate de unii ca fiind obiecte de colecție.
Alți artiști croați de benzi desenate recunoscuți la nivel internațional sunt Goran Sudžuka, Goran Parlov, Danijel Žeželj, Stjepan și Linda Šejić, Esad Ribić, Darko Macan menționat anterior și regretatul Edvin Biuković. Toți acești artiști au lucrat pentru uriașii benzilor desenate ca DC/Vertigo, Marvel și Image comics printre altele.
Aș vrea de asemenea să menționez unii dintre ilustratorii noștri talentați. Primul este Zdenko Bašić – ilustrator și animator notabil, faimos chiar și în afara fandomului. Și câțiva din zona Rijeka: Nela Dunato, Korina Hunjak, Anja Sušanj și Karin Bogdanić.
Ce anume conferă originalitate SF-ului croat?
O să presupun că întrebarea asta vizează literatura noastră. Pot cel puțin să ofer un răspuns în calitate de scriitor și editor.
SF-ul croat urmărește cu siguranță influențele din afară (adică literatura și media anglofonă în mare parte). Dar ca să ne concentrăm pe ceea ce-l face diferit, voi începe cu faptul că în anii `90 am avut o „mișcare” puternică (n-a fost o mișcare reală, dar să zicem) care putea fi rezumată la dictonul „nu doar americanii merg în spațiu”. Și unul dintre editorii și jurnaliștii noștri, Davor Šišović, chiar a insistat pe ideea asta că scriitorii noștri ar trebui să scrie despre lucruri locale, deoarece sunt multe fapte demne de istorisit și mult folclor croat care n-ar trebui să fie ignorat și care poate inspira.
Ceea ce înseamnă că avem multe lucrări inspirate din folclorul, tradițiile, cultura și identitatea croată indiferent de ce gen sunt. Multe povestiri au loc de asemenea în Croația sau cu personaje croate.
În acest sens, aș vrea să menționez din nou Fantastic Fiction Festival. Acest festival, cum am menționat mai devreme, este unic într-un fel în care în fiecare an un nou oraș din Istria e gazdă și alege tema festivalului pentru acel an. De-obicei, acea temă e legată de istoria orașului. De exemplu, când Motovun a fost gazdă, tema a fost uriașii, motivul fiind opera legendară a lui Vladimir Nazor numită Veli Jože, despre un uriaș blând care trăia în zona Motovunului. Încă e o operă destul de populară și influentă, așa că asta a fost tema pentru acel an care a rezultat în colecția de povestiri Stories about Giants (Priče o divovima). Majoritatea scriitorilor care-și trimit lucrările la acest Festival scriu despre Istria, tradițiile ei, istoria, etc. Deși în apel nu se specifică tematica, dorința de a scrie despre Istria e un rezultat concret al naturii acestui Festival. Rezultă de asemenea în stilul unic al povestirilor publicate acolo: dacă povestirea este fantezistă, mustind de elemente comice, are loc în Istria sau menționează și/sau laudă Istria pentru bucătăria, tradițiile, folclorul, istoria sa sau altele, a fost probabil scrisă pentru Festival.
Dar nu doar povestirile din aceste colecții exploatează cultura, folclorul sau identitatea croată. Întâlnim și în alte povestiri aceste motive specifice care joacă un rol important în a conferi originalitate literaturii noastre în comparație cu literatura anglofonă (vă rog să remarcați că unele dintre acestea sunt de asemenea similare sau fac parte din tradițiile și folclorul altor țări slave, având în vedere faptul că și Croația este o țară slavă).
În primul rând, unele dintre cele mai faimoase creaturi croate care apar în multe din povestirile noastre sunt shtrigas și krsniks. Acești dușmani metamorfici sunt centrali în folclorul istrian, fiind oameni care s-au născut cu placenta pe cap (în unele povestiri) ceea ce le-a dat puteri magice ca: abilitatea de a îmbolnăvi oameni (shtriga) sau de a-i vindeca (krsnik), preschimbarea în animale precum câini, pisici, boškarin (un fel de vită istriană), etc. Dar de asemenea având în vedere multe versiuni diferite pe care le au basmele din folclor și interpretările diferite date de autorii noștri, shtriga se poate asemăna cu vampirii sau vrăjitoarele (și chiar puteți găsi shtrigas ca o vrăjitoare sau un vampir în presa americană, dar de multe ori super-simplificați. O bunicuță istriană ar spune povestea unui shtriga destul de diferit spre deosebire de Supernatural, și scriitorii noștri sunt deseori mai inspirați de prima interpretare decât de cea de-a doua, deși acestea variază. Iar în zilele noastre, autorii mai tineri vor fi probabil inspirați de scriitori mai vechi precum Krušvar decât de basmele de odinioară). Krsnik este deseori arătat ca fiind un războinic nobil care-i protejează pe cei slabi de maleficul shtriga. Totuși, la fel ca shtriga, comportamentul și puterile sale depind de interpretarea autorului.
Apoi mai sunt influențele care vin din mitologia veche slavă și croată. Așa că n-o să fie surprinzător că zei precum Perun sau Morana să se strecoare în povestiri. Sau să citim reistorisiri ale miturilor vechi slave sau croate. Un O altă figură des întâlnită este cea a uriașului – datorită lui Jože, menționat anterior, și lui Regoč, un alt uriaș faimos (din scrierea Ivanei Brlić Mažuranić). Avem chiar una dintre cele mai vechi mențiuni despre vampiri în Europa: Jure Grando, vampirul nostru național care a invadat orașul istrian Kringa în secolul al XVII-lea. Jure Grando apare într-o serie de povestiri croate cu vampiri (cea mai recentă și notabilă apariție este în romanul Nokturno za krpelja de Milena Benini).
Și astea sunt doar câteva. Sunt numeroase elemente din istoria, legendele și folclorul nostru care joacă un rol important în literatura croată. De fapt, unul din cele mai populare subgenuri este SF-ul istoric. Sunt multe scrieri în acest subgen, dar aș vrea să menționez câteva care au o conexiune cu istoria, tradițiile și identitatea noastră precum câștigătoarele: Krsnik de Ana Cerovac (un roman din Istria secolului al XVII-lea, tratează războiul uscocilor împotriva Republicii de la Veneția în Istria), Izazov krvi de Vesna Kurilić (vârcolaci în secolul al XIX-lea care trăiesc în zona rurală a Croației – Gorski kotar – și luptă împotriva schimbărilor naturii care veneau o dată cu industrializarea), Granice na vjetru de Veronika Santo (istoria alternativă care tratează istoria cea mai recentă a Iugoslaviei). Alte mențiuni notabile: Japodinine muke de Ivana Delač (problemele patroanei unei fabrici abandonate în Croația secolului al XIX-lea într-un stil istoric alternativ), Nebo nad K.u.K. de Robi Selan (o interpretare autro-ungară steampunk în Croația), seria Junker’s i Vailiant de Vanja Spirin (un fantasy medieval inspirat din cultura pop, dar cu o întorsătură locală), Psoseidonia de Aleksandar Žiljak (o scriere steampunk cu un narator unic, imită stilul victorian) și Flumen Obscura de Fluminati (tratează istoria și legendele din Rijeka și printre personajele notabile se află un zvončar (hamal) și morčić – ambele legate exclusiv de Rijeka și de împrejurimi).
În realitate, avem exemple din toate subgenurile SF-ului nostru, unele mai populare decât altele. Sunt multe povestiri și romane plasate în spațiu (favoritele mele sunt: Noćni vlak za Dukku de Danijel Bogdanović și Prodavač snova de Milena Benini), multe distopii, de obicei cu ușoare accente post-apocaliptice (cele mai notabile: Mletački sokol de Milena Benini, Irbis și Ndanabova djeca de Aleksandar Žiljak) și vampiri (o sumedenie de povestiri și de romane, și avem chiar și Anne Rice croată” în această privință – Viktoria Faust), universuri paralele, cyberpunk și chiar câteva povestiri cu zombie și romane horror. Scriitorii noștri urmăresc trendurile și clasicii internaționali la fel de mult pe cât sunt inspirați de folclorul și istoria noastră. Așa că puteți găsi câte puțin din toate.
