Despre brigandism1 și efectele sale nocive asupra civilizației rurale…
…cunoscut fiind faptul că nu există o cronică a istoriei briganzilor din cantoanele lacurilor, vom încerca în rândurile de mai jos să reconstituim una, nu așa cum ar fi putut fi întocmită de un savant, ci prin consemnarea viului grai popular, urmărind aventurile infamei bande de briganzi 4 de pică, tristul renume sub care au ajuns să fie cunoscuți: Tamburilón (Tam) Velderfart, Jambulante (Jam) Dudurant, Brobón (Bónbón) de Linghering și Sardinel (Pește) Basille, înainte de a fi prinși, condamnați la moarte de regele Alphonse al 5-lea cel inconstant și spânzurați în Flambour în anul marilor inundații, Era Heraldică2. Rândurile următoare fac dovada nemerniciei lor și-au fost culese din surse variate: povești și legende locale, amintirile locuitorilor sau zvonuri care au circulat în epocă, fiind trecute pe hârtie de mine, umilul dumneavoastră Perpergal Krimson, zețar și tipografist al cancelariei cantonului Salambó. (nr. 23097, b.n.8. raft.3)
Cantonul Salambó. Satul Flambour. Taverna La Demiurgul cherchelit. Un grup vesel de briganzi…
Hahahaha! Îți mărturisesc că n-am mai râs aşa de când a sărit măgaru’ peste van Fraam! hohoti Tamburilón (Tam) alunecând de pe scaun.
Nu, nu! Opreşte-te! Opreşte-te!! răspunse în hohote Jambulante (Jam), răsucindu-şi mustățile ca pe două spice de secară.
Brobón zis Bónbón râse şi el, amintindu-şi cum lăsaseră poterele lui van Fraam fără uniforme bătându-i la fundul gol cu propriile desuuri, iar Sardinel, zis Pește, mai comandă un rând de rom fierbinte, privind hămesit la posteriorul hangiței.
Dacă tot vorbim de… fierbinţeli, făcu acelaşi Sardinel – un bărbat minion cu ochii bleu şi tricorn împăunat.
Nu ştiu despre voi, dar eu ştiu ce-am să halesc astă seară… plescăi Jambulante, fără a-și lua ochii de la un platou pe care trona o rață friptă.
Că bine zici, cumnate! făcu Bónbón, frecându-şi burta rotofeie în timp ce-şi trecu limba peste buzele pofticioase.
Eu aş hali altceva, să-mi meargă la casa sufletului, oftă Sardinel cu ochii la acelaşi posterior ce se mişca cu abilitate printre mesele butucănoase, râsetele deşucheate, braconierii grobieni, vrăjitorii fanfaroni, țăranii, soldaţii şi briganzii tavernei La Demiurgul Cherchelit, cel mai rău famat stabiliment din Cantonul Salambó, însă cel mai jovial.
Și trebuie spus din capul locului că, deși unele lucruri se schimbă, altele rămân veșnic la fel. Iar acelea sunt natura umană și pofta de… rață friptă.
Și cu ce propui să plătești rața aia friptă, dacă nu sunt prea băgăcios? îl chestionă Tamburilón pe Jambulante, frecându-și buricele degetelor. Visteria e cam… goală…
Ei, ei, dragul meu Tam, dar de când a devenit pentru noi o rață friptă un impediment? replică amuzat Jambulante, pișcând de fund hangița care-i returnă o privire provocatoare. Însă îți dau dreptate. Visteria nu se umple singură. Dar am prins un pont…
Toți își apropiară pălăriile colorate atingându-și penele, fiind numai ochi și urechi.
Alaltăieri, pe când eram la Vagabondul & Potaia3, am auzit niște țărani vorbind despre visteria unui preoțel al parohiei din Bromt4. Preoțelul ar păstra un profil umil, dar în fundul unei fântâni ar avea îngropată o avere, moștenire zice-se… șopti Jambulante, aruncând un ochi peste umăr, pentru a se asigura că nimeni nu-l aude.
Dragul meu Jam, despre ce vorbim aici? sări Brobón. Și-acu spui?!
Vorbim despre cel puțin… o căruță cu doi cai și-o noapte cu lună plină! răspunse Tamburilón cu un zâmbet larg ce îi revelă dintele de aur.
Cât de perfect! Mâine seară-i lună plină! spuse Sardinel ca și cum cineva i-ar fi spart o bășică din talpă.
Să nu ne pripim, Pește… Drumurile mișună de potere regale. Mai ieri era să dau nas în nas cu ei la Vagabondul & Potaia. Ne căutau! Noroc cu o bătaie iscată, că altfel ne întâlneam la gâtlegău5… șopti Tamburilón. Avem nevoie de un plan minuțios…
*
În haloul lunii pline, patru siluete umbrite de pălării cu pene stufoase descălecară în curtea unei bisericuțe, trăgând rapierele din teci.
Psssst… Nu pe acolo! făcu o voce sugrumată.
Da’ pe unde? răspunse alta.
Aici, Pește prostovan! reveni Jambulante, scrutând curtea luminată de razele mierii. Ai priponit bine caii?
Primi un răspuns scurt din cap, iar cei patru se împrăștiară, verificând dacă toată lumea se culcase. Un câine intenționă să semnaleze evenimentul, dar fu rapid mituit cu o bucată de rață friptă.
Șșșșt! Uitați-vă la preoțel! Își tocește genunchii la flacăra lumânării, spuse Brobón, înghițindu-și un hohot de râs, lângă o ferestruică luminată a casei parohiale.
Să mergem, șopti Tamburilón, inspectând perimetrul curții în mijlocul căreia se afla fântâna cu pricina.
E a dracului de adâncă… spuse Brobón, ascultând o pietricică cum se lovea de pereții fântânii în cădere.
Nu-i mai adâncă decât oricare alta, îl corectă Jambulante, aplecându-se pentru a trage un scuipat pe cinste. Care coboară primul? Pește, ai luat funiile, da?
Luat! răspunse Sardinel Basille scurt.
Bun, atunci tu ești primul! făcu Tamburilón spre bărbatul minion costumat în albastru ce nu dădea semne de bună credință în această idee.
Nu te mai fâstâci atât și leagă-te de brâu! Te coborâm noi. După câțiva metri poți aprinde făclia, spuse o voce apăsată a aceluiași Tamburilón.
Nu cobor primul nici mort! protestă vehement brigandul albastru. Tragem bețe!
*
Tu auzi ce aud și eu? șopti van Fraam, comandantul poterei regale spre locotenentul Nourdell, a cărui paloare cadaverică spunea multe despre starea sa de spirit.
N-n-n-aud nimic d-d-domnule, să trăiți! răspunse bâlbâindu-se slăbănogul, știind că nimeni nu putea condamna cleiul din urechi pentru tăinuirea adevărului.
N-auzi pe dracu’! Ia trei oameni și înconjurați casa parohială! Eu și restul venim din partea asta. Când îți fac semnal cu făclia, săriți și fugiți spre fântână! Înțeles? ordonă van Fraam strângând hățurile calului său priponit înapoia unui pâlc de copaci de vis-a-vis de curtea parohială în lumina pală a crepusculului de dimineață.
Nu se odihnise deloc bine în ultimele luni. Potera și patrulele prin regat deveniseră atributele personalității sale, dormind călare, mâncând călare… ațipind prin fânețe, risipindu-și sămânța prin bodeluri mizere. Asta nu-i viață, dar mai durează 3 Clepsidre și-i gata! Ferma și animalele mă așteaptă! își spuse în gând. Era convins că urma, în sfârșit, să-i prindă pe cei 4 de pică. Îi urmărea de 5 Clepsidre, iar aceștia îi scăpau de fiecare dată printre degete. De data asta aveau să-i cadă în plasa ce le-o întinsese la Vagabondul & Potaia. Ai mei sunteți! Am să vă pun eu pieile-n proțap! mai gândi semeț, înainte de a aprinde o făclie cu cremenea și-a da semnalul lui Nourdell și celorlalți!.
Acuuuum! strigă din toți rărunchii comandantul, sărind din spatele boscheților alături de șapte potere înarmate până-n dinți cu flinte și pistoale lungi.
Să-ă-ăriiiiți! zbieră locotenentul deșirat, arcuindu-se în alergare precum un catarg într-o furtună pe mare.
Sunteți arestate, haimanalelor! Pân’aci v-a fost! concluzionă van Fraam, luminând fântâna întunecată din care se auzeau zgomote înfundate.
D-d-domnule… m-m-mă tem că am ajuns prea târziu… bâlbâi un ecou din fântână la un timp după ce fusese coborât cu funii.
Ce?! Cum adică prea târziu?! Nourdell ar fi bine să îmi dai explicații…! amenință comandantul mânios, mijindu-și ochii pentru a-l vedea mai bine pe locotenent alături de o mogâldeață legată fedeleș în fundul fântânii.
Cine-i ăla?…
M-m-mă t-t-tem că e pă-pă-părintele… d-d-domnule comandant! Ș-ș-și mai sunt aci ș-ș-și patru că-cărți de j-joc… pa-pa-patru juvi de pică… Ce, ce, ce s-să-nsemne asta?…
Un fluierat atrase atenția tuturor spre vârful dealului cu arini unde patru călăreți își struniră caii pe picioarele din spate, prăpădindu-se de râs, înainte de a se face nevăzuți în pădure împreună cu o mică herghelie. 4 de pică lovise din nou!
Nourdeeeell, unde mama dracului ne sunt caii?!!!
Va urma.
1 Referitor la o persoană sau grup de persoane care se implică în acte de jaf, furt sau violență, în special în mediul rural sau în afara legii.
2 Epocă din calendarul Infra Terra numit Quadran.
3 Numele unei taverne de pe lângă satul Flambour.
4 Sat din cantonul Salambó, vecin cu Flambour.
5 Spânzurătoare – arhaism.