Hoka Hey! (Neyef) – Label 619 – Rue de Sèvres 2022
Georges e un băiețel, un indian Lakota care trăiește alături de tribul lui într-o rezervație din Dakota. O duce puțin mai bine decât semenii lui, pentru că e inteligent, vrea să devină doctor, și pentru asta face tot ce poate pentru a se integra în lumea cuceritorilor albi – îl slujește pe pastorul Clemente, administratorul rezervației, și încearcă să-l impresioneze învățând Biblia pe dinafară.
Planurile lui copilărești par să funcționeze – până când, într-o zi, un indian vopsit în culorile războiului, o indiancă cu fața ascunsă sub o eșarfă și un irlandez blond și iute la mânie întrerup picnicul romantic al pastorului.
Georges, devenit martor incomod, e urcat în șa în spatele indiencei care îl salvează de la moarte – urmează un periplu furios și ultraviolent în care băiatul învață cine e cu adevărat, își readuce la viață indianul din el și încearcă să-și ajute semenii să scape de lentul genocid plănuit de albi.
Un western atipic, realist și ultraviolent, poetic și sensibil, pentru realizarea căruia Neyef a studiat ani de zile adevărata istorie a indienilor Lakota, și în care a sublimat cumva propria lui poveste de familie, devenind un autor complet – e primul album în care e scenarist, desenator și colorist. Grafica e excelentă, decorurile sunt grandioase, personajele sunt extrem de expresive (și foarte bine caracterizate scenaristic, de asemenea) iar scenele de acțiune sunt dinamice și excelent montate, cu puncte de vedere surprinzătoare.
În ciuda subiectului “prăfuit”, Hoka Hey e o BD foarte modernă, cu un stil influențat de Mignola, Otomo și… gravurile din secolul 19, cu decupaje cinematografice care alternează epicul și detaliul minuscul dar esențial, și cu subiecte extrem de actuale (integrarea omului cu natura, eliminarea rasismului, înglobarea simbolurilor învinsului în cultura învingătorului etc.)
Una dintre cele mai bune BD citite de mine anul ăsta.
1629 – L’apothicaire du diable ou l’effrayante histoire des naufragés du Jakarta (Dorison/Montaigne/Tessier) – Glénat 2022
În 1629, Compania Neerlandeză a Indiilor de Est e cea mai puternică și mai bogată companie din lume. Atât de puternică încât reprezentantul ei la bordul navelor sale are mai multă putere decât căpitanul; atât de puternică încât teritoriile ei sunt mai mari decât țări întregi, iar puterea ei militară influențează imperii.
Pentru a “netezi” relațiile cu noul mare mogul al Indiei, compania trimite cea mai mare navă a ei, încărcată cu 300.000 de florini de aur (18 milioane de dolari în zilele noastre), cu echipaj complet și ticsită de pasageri (printre care femei și copii), într-o călătorie contra cronometru. Dacă adăugăm un căpitan bețiv, violent și afemeiat, un reprezentant al companiei arogant și care are deja un conflict vechi cu căpitanul, și un secund fără experiență, fiecare dintre cei trei având propriile lui interese și planuri, obținem rețeta perfectă pentru cea mai mare tragedie maritimă a epocii…
Xavier Dorison (Undertaker, Le Château des animaux, Long John Silver…) dezvăluie părțile întunecate ale secolului de aur al Olandei prin intermediul unor personaje impecabil construite și a unei intrigi în care jocurile de culise și tensiunea escaladează cu fiecare pagină, violența amenințând să erupă oricând. Va supraviețui vreunul dintre personajele principale? Vom afla abia în volumul următor…
Thimothée Montaigne (Le Troisième Testament, Le Prince de la Nuit…) semnează aici cel mai bun album al lui, un desen impecabil, extrem de detaliat, care redă cu precizie contrastele sociale și furtuna de emoții prin care trec personajele.
Singura problemă a albumului? E doar prima parte dintr-un diptic; va trebui să așteptăm încă un an pentru a ajunge la abominabilul sfârșit al acestei expediții blestemate. Ideal ar fi să rezistați impulsului de a căuta informații despre evenimentele reale care stau la baza poveștii; știu, un an e un timp de așteptare foarte lung…
Indians! (Oger/Bertail/Labiano/Manini & încă 16 desenatori) – Grand Angle – Bamboo Editions 2022
Dacă excelenta antologie de anul trecut, “Go West Young Man”, vorbea despre cowboys, aceasta e despre indieni – Tiburce Oger semnează 16 povești foarte întunecate, desenate spectaculos de unii dintre cei mai buni artiști din industrie. Ordonate cronologic, poveștile alcătuiesc o adevărată istorie a amerindienilor.
- Aigle dans le ciel (Dominique Bertail) e despre conquistadori și masacre inutile
- Les dieux chiens ( Labiano & Manini) descrie nașterea hergheliilor sălbatice
- Fier sacré (Mathieu Laffray) povestește despre războaiele dintre triburi din perspectiva unei victime neobișnuite – o fată nevoită să-și sacrifice visele romantice
- Le présent du roy (Félix Meynet) e despre un vis imposibil, înecat în sânge: coabitarea pașnică
- Tippecanoe (Jef) vorbește despre trădare, răzbunare și vinovăție, și despre un sclav eliberat care mușcă (?) mâna care l-a ajutat
- Le Royaume de Barataria (Blasco-Martinez & Beaud) continuă povestea comună a sclavilor negri și a indienilor “liberi” (știați că au existat și indieni proprietari de sclavi?)
- Buffalo Jump (Corentin Rouge) e despre o metodă de vânătoare neobișnuită (secretul e în titlu)
- Le cri du chien (Christian Rossi) povestește o viață de câine, la propriu
- La danse du soleil (Dimitri Armand) – nici măcar adoptarea unui stil de viață nomad nu-i salvează pe ultimii cheyennes
- Deux traits dans le ciel (Blanc-Dumont & Charrance) e despre artă, dragoste și tradiții – sau despre aventurile unui pictor în preerie
- Mocassin Agile (Derib) continuă filonul romantic cu o poveste despre cai, căutători de aur și despre cum unirea face puterea
- Adobe Walls (Toulhoat & Manini) – albii măcelăresc bizonii pentru a-i priva pe indieni de sursa lor principală de hrană; evident, indienii nu pot ignora asta…
- Quand marchent les morts (Laurent Astier) e despre transformarea rezervațiilor indiene în tabere ale morții
- Lozen, la soeur de Victorio (Laurent Hirn) povestește un episod din viața celei supranumite “Ioana d’Arc a apașilor”, ultima mare căpetenie apașă
- Sauvageons (Emmanuel Bazin) e despre integrarea culturală forțată a indienilor și despre abuzurile asupra orfanilor
Ăn sfârșit, introducerea și finalul, desenate de Paul Gastine, sunt despre White Wolf, marele șef de clan Chippewa, ajuns atracție de bâlci – și despre dispariția unei culturi.
Un album excelent desenat, cu planșe superbe, dar și plin de amărăciune; cum poate fi altfel povestea unui genocid, fie el și unul „ascuns”, întins pe trei sute de ani?