Stephen King a spus odată că „în cosmos e întotdeauna trecut de miezul nopții”, iar regele genului horror avea perfectă dreptate descriind, de fapt, nu starea fizică a Universului, ci starea noastră psihică: oamenii sunt mai predispuși să accepte în miez de noapte că atunci e momentul când ți se poate întâmpla orice. Roy Thinnes, actorul din serialul anilor 60, The Invaders, are parte de revelația invadării Pământului de către extratereștrii abătându-se noaptea cu mașina de la traseul său obișnuit. Când eram mic, știam de la ceilalți copii că ora 12 noaptea era „ora fantomelor” și că nu era deloc bine să te întâlnești cu vreuna, așa că mă acopeream bine cu pilota, să nu mă pomenesc cu vreuna lângă pat. Acceptam că la ora 12 noaptea se putea întâmpla orice.
Mecanismul spaimelor nopții este readus în discuție de filmul The Vast of Night (Nemărginirea nopții) (2019). New Mexico, anii ’50, o foarte tânără operatoare a unei centrale telefonice și un DJ al postului local de radio WOTW, sunt protagoniștii unor evenimente desprinse parcă din Twilight Zone: niște semnale ciudate care par interferențe radio (cu influențarea și a comunicaților telefonice) îi conduc spre o altă realitate decât cea care ți se înfățișează în viața de zi cu zi. Majoritatea locuitorilor din orășel sunt la sala de sport, unde se juca partida de baschet de început de sezon dintre echipa gazdelor și o echipă a orășelului din apropiere, astfel că nu au niciun habar că în bătătura lor se întâmplau lucruri care ar fi putut schimba viitorul omenirii.
The Vast of Night
Tânăra operatoare, Fay Crocker (interpretată magistral de Sierra McCormick) și DJ-ul postului de radio, Everrett Sloan (Jake Horowitz) aud niște sunete ciudate, terifiante, în timpul unei emisiuni în direct a postului de radio. Primind un telefon de la un ascultător, DJ-ul transmite conversația sa la radio și din acel moment se derulează evenimentele de la marginea realității, evoluția ducându-te spre tărâmul inexplicabil al poveștilor din Cinema Paradox.
Filmul mi-a atras imediat atenția prin câteva amănunte care-l deconspiră drept un omagiu discret al faimoasei emisiuni radio în direct a lui Orson Welles, dramatizarea din 30 octombrie 1938, de la Mercury Theatre din New York a Războiului lumilor (romanul lui H.G.Wells): postul de radio al lui Everrett Sloan este WOTW – War Of The Worlds. În New Mexico, indicativul oricărui post de radio începe cu literal K. Și, la un moment dat, prin cadru, luminat destul de bine, trece un rezervor de apă pe trei picioare, identic cu cel care apare în filmul The Night America Trembled, care sfârșește împușcat de către fermierii îngroziți că veniseră tripozii marțienilor, după cum li se spusese la radio. Aluziile m-au amuzat și i-am trimis un „like” regizorului, Andrew Patterson.
The Vast of Night este un film de atmosferă, foarte bine condus și interpretat, fără a-și dori să fie un blockbuster, ieșind cu succes din plutonul filmelor sci-fi pe care le uiți la jumătate de oră după ce le-ai vizionat („Ce-a fost cu filmul ăsta? I-am uitat și titlul…”). Poate fi văzut pe Prime Video al lui Amazon, sau îl puteți găsi pe torrente. Nu veți regreta.
