Hollywood-ul a distorsionat considerabil percepția lumii asupra psihologiei și a bolilor mintale. E nevoie să plusezi pentru a capta atenția privitorului și de aceea transpunerea bolnavilor pe ecran e defectuoasă. În conștiința comună s-au imprimat mituri cu sursă în filme care afirmă că schizofrenicii sunt criminali în serie sau că toți autiștii sunt savanți. Adevărul este însă radical diferit. Să vedem însă câteva filme de succes care au prezentat diferite tulburări și boli mintale fără să se abată prea mult de la un diagnostic veridic.
Mr. Jones (1993) – Tulburarea bipolară I
Interpretat de Richard Gere, ”Mr. Jones” prezintă viața unui individ cu tulburare bipolară I. În plin episod manic, eroul principal se simte invincibil, se urcă pe scenă ca să dirijeze o orchestră, face echilibristică pe clădiri înalte și, în general, se lasă pradă impulsurilor de moment. Romanticizat puțin, filmul reușește să capteze însă bine viața celor cu tulburare bipolară I și oferă crâmpeie din episoadele de manie, hipomanie și comportamentul lasciv.
Un alt film recent care tratează aceeași boală este ”Silver Linings Playbook” (2012).
Gia (1998) – Tulburarea de personalitate borderline
Filmul este o biografie scurtă a fotomodelului Gia Marie Carangi, interpretat de Angelina Jolie. Dintre toate peliculele care au ca tematică tulburarea de personalitate borderline, ”Gia” surprinde cel mai bine temperamentul dual al celor cu borderline, impulsivitatea, consumul de substanțe și certurile.
Un alt film care tratează tot problema tulburării borderline, de data asta într-un mediu spitalizat, este ”Girl, Interrupted” (1999).
Terms of Endearment (1983) – Tulburarea de personalitate narcisică
Filmul prezintă viața unei mame și a fiicei ei. Prima scenă prezintă copilul dormind în pătuț și mama intrând în cameră, temătoare că bebelușul a murit. Mama ciupește puteric bebelușul și pleacă mulțumită de strigătele acestuia. Ulterior, filmul ne înfățișează tulburarea de personalitate narcisică în toată splendoarea ei, cu mama concentrată mai mult pe propriile ei probleme decât pe copil. Apoi, când copilul crește și devine femeie, mama are o criză în clipa când află că fiica ei este gravidă, neputând suporta ideea că urmează să devină bunică.
Pi (1998) – Schizofrenia paranoidă
Max Cohen este un matematician care vrea să înțeleagă mediul înconjurător cu ajutorul numerelor. Max suferă totodată de schizofrenie paranoidă iar filmul este o incursiune în gândurile lui din momentul în care un computer pe care-l folosea să calculeze valoarea acțiunilor la bursă îi redă un număr de 216 caractere. Max ajunge să creadă că acel număr înseamnă totul, că este rezolvarea enigmei universului și întreg filmul se învârte în jurul încercării lui de a-l descifra.
Alte filme care tratează subiectul schizofreniei sunt ”A Beautiful Mind” (2001), ”Benny and Joon” (1993), ”Shutter Island” (2010), ”The Soloist” (2009).
Rain Man (1988) – Autism
Charlie Babbitt (Tom Cruise) află că la moartea tatălui său, acesta i-a lăsat averea celuilalt fiu, Raymond (Dustin Hoffman), care este un savant autist. Persoajul interpretat de Dustin Hoffman este modelat după Kim Peek, un savant autist care a murit în 2009. Kim Peek era dotat cu o memorie extraordinară, putând citi cărți groase în doar o oră și să le memoreze în același timp. Kim citea pagina stângă cu ochiul stâng iar pagina din dreapta cu cel drept și asimila informații vaste cu privire la geografie, matematică, istorie. Putea reține date, numere din sport, denumiri de localități obscure, putea face calcule metale complexe.
Filmul exploatează tema talentului lui Kim Peek punând accent pe piedicile pe care autismul pe pune în calea socializării și funcționării adecvate.
Memento (2000) – Amnezie anterogradă
Deși nu este o tulburare sau o boală mintală, amnezia anterogradă merită menționată în acest text deoarece Memento descrie perfect condiția. În cazul amneziei anterograde, toate informațiile acumulate de o persoană de la un anumit punct încolo se pierd. Persoana își poate aminti evenimente și lucruri până la o anumită dată dar este incapabilă să asimileze informații noi după acea dată.
Memento exploatează acest subiect pentru a construi un thriller despre un bărbat care suferă de amnezie anterogradă și care încearcă să afle cine i-a ucis soția. Faptul că în fiecare dimineață a uitat ce a aflat ieri îi îngreunează considerabil căutările.
Punch-Drunk Love (2002) – Tulburarea anxioasă
Adam Sandler într-un rol care-l duce departe de comediile care l-au consacrat ca și actor. ”Punch Drunk Love” prezintă viața unui om cu tulburare anxioasă și modul în care relaționează cu ceilalți. Anxietatea pune piedici serioase în calea funcționării optime a persoanei iar personajul lui Adam Sandler se confruntă zilnic cu aceste piedici, fie la locul de muncă, fie în relațiile amoroase.
Filmul ne arată cum e să trăiești zi de zi cu anxietatea și cum îți schimbă aceasta modul de a gândi și acționa.
As Good as It Gets (1997) – Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă
Jack Nicholson joacă rolul unui scriitor mizantrop care suferă de tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă. Aparte de episodul romantic asupra căruia se concentrează comedia, filmul oferă o imagine destul de fidelă a vieții celor cu tulburare obsesiv-compulsivă: impulsul de a stabili un ritm al zilei și de a nu te abate de la el, nevoia de control, obsesia pentru curățenie, lipsa empatiei. Scriitorul Melvin Udall începe o relație cu chelnerița Carol Connelly (interpretată de Helen Hunt) dar tulburarea de care suferă dă aștere la circumstanțe ciudate și la fel de fel de compulsii și piedici.
Filmul ne arată și de câtă răbdare e nevoie pentru a tolera obsesiile celor cu OCD.
Filme despre adicții
Requiem For a Dream este un film din anul 2000. Cu Jared Leto și Jennifer Connelly în rolurile principale descrie perfect viața dependenților de heroină și o face din perspectiva unui cuplu. Requiem For a Dream ne arată mai multe fațete ale adicției, de la încercările prin care sunt supuși dependenții de heroină în timpul sevrajului și până la forme mai ușoare ale adicției survenite sub forma dependenței de pastile de slăbit. Şocant și dur, Requiem For a Dream reușește să afișeze fără perdea până unde poate decade un om în încercarea de a-și menține viciul.
Un alt film numit Bug este din 2006 și prezintă modul în care psihoza cauzată de consumul de droguri poate altera realitatea din mintea narcomanului. Filmul atrage atenția asupra pericolelor de ordin psihic la care se supun consumatorii de droguri, în special cei dependenți de metamfetamină.
Mecanofilie
Mecanofilia este un fetiș sexual care implică atracția sexuală față de obiecte inanimate, cu accent pe mașini. Cei cu mecanofilie simt excitare față de automobile, gadget-uri sau alte tipuri de aparatură. Crash este un film din 1996 în regia lui David Cronenberg, o ecranizare destul de reușită după romanul cu același nume al lui J. G. Ballard. Personajele din film sunt atrase sexual de mașini și au un fetiș aparte pentru accidente rutiere.
Aparte de atmosfera bizară a filmului interesantă este de observat psihopatologia personajelor principale care au parte de scene de sex contopite cu iubirea lor față de cromul automobilelor.
Personalitate multiplă
Fight Club este probabil filmul cel mai faimos din lista celor care tratează subiectul personalității multiple. Ecranizare după un roman de Chuck Palahniuk, Fight Club a dobândit statutul de film cult încă de la lansarea lui în 1999. Povestea este a unui corporatist sătul de atracția consumerismului din societatea modernă care decide că are nevoie de o schimbare radicală în viață, schimbare pe care o găsește în persoana lui Tyler Durden. Un alt film care tratează tema tulburării de identitate este Identity (2003). Mult romanticizat, Identity ne duce în mintea unui criminal care deține mai multe personalități ce intră în conflict la un moment dat. Psycho al lui Hitchcock tratează aceeași temă a tulburării de identitate.
Schizofrenie
Dacă în paginile anterioare am discutat deja despre filme care tratează subiectul schizofreniei, mai amintesc aici câteva pe aceeași temă. Donnie Darko de exemplu este un film extrem de apreciat din 2001. Bizar, atingând teme variate precum viața adolescentului alienat, iubirea, călătoria în timp, clarviziunea și crima, Donnie Darko este totodată povestea unui băiat ale cărui simptome se apropie de cele ale schizofreniei. Halucinațiile personajului principal și alte elemente din film aruncă întrebarea dacă nu care cumva Donnie este schizofrenic. Un alt film bizar este Kontroll (2003). Film maghiar, se aseamănă destul de mult cu Fight Club al lui David Fincher dar aduce ceva proaspăt în ecuație: elementul social din viața renegaților societății. Personajul principal pare să aibă dublă identitate dar spre final se poate pune problema schizofreniei. Frumusețea filmului stă tocmai în faptul că lasă întrebarea deschisă.
Alte filme
Dacă sunteți interesați cum fucționează amnezia retrogradă, un film excelent pe această temă este Memento (2000). Personajul principal își pierde zilnic memoria și nu-și poate aminti nimic din ce s-a întâmplat până la un anumit moment traumatizant din viață. Tot din 2003 este și Love Object, un film care tratează subiectul agalmatofiliei; personajul principal se îndrăgostește de o păpușă dedicată plăcerilor sexuale și obsesia lui spiralează încet spre crimă. Happiness este un film din 1998 care discută subiectul fericirii dintr-o perspectivă inovatoare: cea a fetișurilor sexuale și a gândurilor negative. Dur și cu un final ce-ți rămâne imprimat pe retină Happiness este un film aparte, la kilometri distanță de stereotipiile Hollywood-ului.
