Autonom, publicat în 2017 (editura Tor Books), este primul roman al autoarei americane Annalee Newitz. A fost nominalizat la premiile Nebula, John W. Campbell Memorial și Locus în 2018 și a câștigat premiul Lambda Literary (acordat pentru literatura LGBTQ) în 2018. În limba română romanul a fost tradus de Mihai Iordache și publicat în 2019 de editura Nemira, imprintul Armada.
După ce am citit Mașinării ca mine de Ian McEwan, am fost curios de o abordare și mai sf a iubirii dintre om și mașină, iar una dintre cărțile recomandate a fost Autonom. Tema este una secundară, chiar dacă trama romanului ocupă un spațiu destul de mare și dă titlul romanului. Asta pentru că personajul principal este Jack, cea autointituală pirat, prin simplu fapt că are un submarin (da, nu e nicio greșeală), pe care se fabrică, prin inginerie inversată (reverse engineering), medicamente ieftine pentru cei săraci.
În momentul în care Jack Chen își dă seama că un drog, care creează imediat o dependență mortală pentru muncă, este vândut pe piață fără a i se face cunoscute și efectele adverse, ia decizia de a-i pedepsi pe cei vinovați. Acțiunea nu rămâne fără urmări, pe urmele ei fiind trimiși doi soldați mercenari: Eliasz și Paladin.
Acțiunea se desfășoară pe două planuri mari: primul este al aventurilor piratului Jack și al cercetătorilor, rebelilor, visătorilor, inginerilor, studenților din jurul ei, precum și a căutărilor detectiviste ale celor doi mercenari, iar al doilea este al mizelor pe care pariază autoarea.
În primul rând este lumea futuristă imaginată de Annalee Newitz, una a biotehnologiei amintind uneori de biopunkul lui Paolo Bacigalupi. O lume dominată de corporații farmaceutice, care-și țin brevetele secrete cu scopul de a menține prețul medicamentelor cât mai sus. Modalitatea de brevetare e una inexistentă acum, dar posibilă într-o lume distopică, în care brevetele nu expiră și deci niciodată nu ajung bun public. În această lume Jack (și nu doar ea) ajunge ca prin inginerie inversă să ofere medicamente și droguri diverse la prețuri rezonabile, odată cu publicarea procesului de fabricare. Aceasta este partea morală a acțiunii și, evident, aventurile ei sunt folosite ca trambulină pentru atacuri la adresa actualelor companii big pharma.
În plus, mai aflăm despre lumea imaginată de autoare că cetățenia a dispărut fiind înlocuită cu un fel nou de proprietate numită franciză. Sub acest termen este redefinită o formă de sclavie modernă, aplicabilă atât mașinilor autonome, cât și oamenilor. Un subiect gras, dar neglijat sau pur și simplu pierdut din vedere în vâltoarea aventurilor romantice de tot felul.
Un al doilea conflict se creează între cei doi parteneri mercenari, omul Eliasz și robotul Paladin. Neverosimil de repede între cei doi apar primii fiori de iubire, când neglijați, când detestați, până la momentul în care Paladin se declară de sex feminin și povestea se termină ca un basm: și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.
Asupra acestui al doilea fir al intrigii generale mi-ar fi plăcut să pot staționa mai mult. Pentru că, pe de o parte este trama ce dă titlul romanului: lupta robotului de a deveni complet autonom și de a-și găsi / regăsi umanitatea, dar și genul, pe de alta e și cea mai mare nereușită a romanului. Dacă Jack Chen nu are nicio problemă să-și declare bisexualitatea, altfel se pune problema la Eliasz, care se îndrăgostește de un robot mascul Paladin, dar (datorită parțial unei traume din copilărie) nu-și declară iubirea până ce Paladin nu-și asumă identitatea de gen feminin. Un pic cam prea sofisticat și ambiguu, situație criticată de mulți cititori.
O pace profundă se instală în jurul marginilor minții ei, mult mai puternică decât un perimetru defensiv în luptă. Nimeni nu putea afla ce gândește, decât dacă îi permitea ea asta. Își dădu seama că o cheie de autonomie nu însemna doar accesul ca administrator la programele care-i modelau dorințele. Însemna să-ți simți propria intimitate.
Pe scurt, un roman mult lăudat (cuvinte mari, le puteți citi și mai jos), dar și mult criticat tocmai pentru ambiguitatea de gen asociată protagoniștilor, ambiguitate considerată ca o formă mascată de homofobie. Nu aș merge până acolo, dar e clar că autoarea a întâmpinat unele probleme în a-și exprima mai clar opiniile vis-a-vis de ce este și ce nu este Paladin. Eu apreciez efortul.
Titlu: Autonom
Autor: Annalee Newitz
Data apariției: 12 apr. 2019
Titlu original: Autonomous
ISBN 978-606-43-0492-6
Traducător: Mihai Iordache
Editura Nemira, Imprint Armada
Format Paperback
Dimensiuni 130 x 200 mm
Nr. pagini 304
Prezentarea editurii
„Cartea aceasta este pentru biotehnologie si inteligenta artificiala ce a fost Neuromantul pentru internet.“ – NEAL STEPHENSON
„Este o mare noutate felul naturalist, subiectiv si paradoxal de umanist in care se dezvolta punctul de vedere al unui robot – totul pentru o poveste puternica si insufletita.“ – WILLIAM GIBSON
