Noutăți editoriale #2

Lunile din urmă sunt mai sărace în noutăți editoriale față de perioada similară a anului trecut. Pandemia și-a lăsat amprenta și pe activitatea editurilor.

Antologia CSF 2019, editura Pavcon

Editura Pavcon a lansat anul trecut prima sa antologie. Anul acesta recidivează cu Antologia 2019 ce reunește texte publicate în volume apărute la editură și în revista Colecția Science-Fiction.

CUPRINS

Arbore Secant – Diana Alzner
Sfârșitul Sardiniei – Mircea Băduț
O lume perfectă – Lucian-Dragoș Bogdan
Venusiana opus trei – Anamaria Borlan
Arca- Daniel Botgros
Generația Omega – Rodica Bretin
Ondinele-Atacama – Cărășel Aurel
Animale de companie – Cristian Cârstoiu
Înstrăinați – Daniela Faur
Pofta – Robert Gion
Insula Solander – Florin Giurcă
Ușile – Mircea Liviu Goga
Versorul-L – Alexandru Lamba
Cronica Akasha – George Lazăr
Dispariția – Victor Martin
Spicuiri din memoriile unei pisici negre cu ochi galbeni – Ana-Veronica Mircea
Înecătorul – Dan Ninoiu
Agresorul – Constantin Pavel
Sclipirea de confirmare – Viorel Pîrligras
În dimineața următoare – Florin Purluca
Dincolo de umbre – George Sauciuc
Campionul absolut – Sergiu Someșan
Evadare din Capricorn – Liviu Surugiu
Străinii – Tarko Laszlo
Victime colaterale – Daniel Timariu
Nunta – Pompilian Tofilescu
A doua șansă – Allex Trușcă
Codul Sursă al Umanității – Boris Velimirovici
Liniile aeriene Flyicu – Ovidiu Vitan

Lichidați-l pe Rommel! de Aurel Cărășel

Seria România sub asediu de la editura Pavcon s-a mai îmbogățit cu un roman. Este al zecelea din serie și al treilea semnat de Aurel Cărășel. Primele două sunt: Marile Migrații (în care este distrusă Craiova) și Atacați Legiunea! (de data asta Caracalul este luat la țintă).

În Lichidați-l pe Rommel! orașul Bechet cade victimă autorului de science fiction Aurel Cărășel.

Seria de romane România sub asediu, îngrijită de autorul Florin Purluca, își propune ca volum după volum să ofere povești apocaliptice având în fundal localități din România. Un proiect ce, în opinia mea, se încadrează în mai largul curent neo-pulp. Mult succes!

Colivia Umbrelor, de Boris Velimirovici

Urmând primului volum din serie Colivia sufletelor, roman recompensat atât la RomCon 2019, cât și la AntareSFest 2019, cu premiul pentru debut, Colivia Umbrelor este al doilea dintr-o trilogie science fiction ce se anunță a fi una de referință pentru genul sf.

„Vrei să afli cine sunt Umbrele și până unde se întinde puterea lor? Ce legătură au ele cu oamenii și cu Extraversul? Cum pot apăra o planetă de pericolul extincției și care este religia căreia i-au dat naștere? Vrei o poveste cu regi, cu Mari Grădinari care conduc din umbră și cu prințese care știu să-și vândă scump pielea?

Găsești un răspuns la toate acestea citind Colivia Umbrelor, un roman space-opera în care autorul creează cu îndemânare un amestec de ingrediente și tehnici literare ce garantează o lectură încântătoare.”

Mireasa centaurului, de Marcel Gherman

Este un volum de eseistică în curs de apariție la Editura Arc.

Cuprins:

• Incursiune în proza fantastică
• Geografia lumilor imaginare în literatura fantasy
• Evadarea în basm
• O prinţesă de pe Marte
• Lumi subterane
• Șarpele care se devorează pe sine
• Aventuri în Era Hyboriană
• Doi spadasini solitari
• Dimensiuni paralele
• Ultimul romantic
• Fantezia pătrunde în realitate
• Inelul puterii
• Navigând spre marginea lumii
• Călătorii interstelare şi dragoni
• Pământul gol pe dinăuntru
• Un castel bântuit de fantome
• Povești de la sfârșitul timpului
• Stăpânii multiversului
• Eroul fără de moarte
• Un tărâm imposibil
• Poarta spre stele
• Împotriva neantului
• Ultimul refugiu
• Un univers circular
• Fantasy în versiune clasică
• Fecioara și dragonul mecanic
• Vrăjitorul miop
• Reinventarea mitului
• Grindhouse şi Machiavelli
• Arheologie şi imaginaţie
• Ucenicul asasinului
• Un erou hamletian
• Exorcizarea fricii
• Autor la cincisprezece ani
• Vânătorul de monştri
• Hypnos și Morfeu
• Zuvuya, matricea viselor
• Arhitectura viselor
• De la himerele trecutului până la fantasmele viiitorului
• Lumea ca vis
• Călătorii în paradis și infern
• Visele în artă și ficțiune
• Problema cauzalităţii
• Putere şi cenzură
• Bestiarele medievale şi metamorfozele lor moderne
• Despre identitate
• Limbi imaginare
• Proiecte transumaniste în secolul distopiilor
• De la Mahabharata la computerul-romancier
• H.P. Lovecraft sau evadarea în fantasmatic
• Stanislaw Lem: un model de literatură SF
• Noi formule literare: new weird, flash fiction, bizarro
• Literatura pulp între Doc Savage și Deathworld
• O cronologie succintă a science-fiction-ului anglofon
• Tehnici narative în jocurile de computer
• Dragoni și temnițe: muzica din jocurile fantasy
• Despre rațiune
• Congenerii mei simt că le-a fost amputat un strat vital din memorie. Interviu de Vitalie Răileanu

Cișmigienii, de Eugen Cadaru

Fără a fi science fiction sau fantasy, romanul Cișmigienii, editura Polirom, 2020, ne arată o altă fațetă a autorului de SFF Eugen Cadaru.

„Cum ar fi fost România dacă la sfîrșitul celui de-al Doilea Război Mondial nu ar fi fost ocupată de Uniunea Sovietică? Ce ar fi discutat Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Petre Țuțea și Mircea Vulcănescu într-o frumoasă dimineață a anului 1971, la o cafea și o bere rece în Grădina Cișmigiului? Există oare vreun motiv pentru care România ar putea fi numită Grădina Maicii Domnului?”

Despre Eugen Cadau autorul și criticul de SFF Cătălin-Badea Gheracostea a scris:

„Eugen Cadaru face o figură singulară între scriitorii de fantastică ai celei mai recente generații prin felul în care introduce ruptura de sorginte fantastică în realitatea ficțională, abstractul «marii taine» fiind înlocuit de concretul exemplelor de interferență a neobișnuitului magic cu realitatea cotidiană. O sursă pentru efectul estetic cu semnătura «Eugen Cadaru» este aceea că salvarea raționalității nu se poate face fără acceptarea datului irațional, «magic», realitatea completă neputînd fi redată decît prin realism magic. Dacă îmi permiteți jocul de cuvinte, cel puțin în cadrul generației sale, Eugen Cadaru este singurul cu acces magic la realitate.” (Cătălin Badea-Gheracostea, Observator cultural)