Titlu: Confesiunile Maestrului Păpușar
Editura: Tracus Arte
„Pe Ionuț Manea l-am descoperit grație prozelor sale scurte publicate la rubrica „Flash fiction stories” de pe platforma Literomania: un tânăr prozator extrem de talentat, cu un univers personal bine conturat, erotic și cinic à la Sade, suprarealist și mecanomorf, cu mii de fire ale poveștilor manevrate cu abilitate de misteriosul „păpușar” prezent și în titlul volumului său de debut. Un univers uman tratat într-o manieră necruțătoare și fascinantă în același timp, care anunță un scriitor aparte, cu o voce puternică.”
Adina Dinițoiu, critic literar, editor Literomania
„Încă de la primele povestiri publicate în Literomania, Ionuț Manea promitea ceva mai mult decât un simplu debut. Proza sa, cu inserții suprarealiste, dar, în același timp, bine ancorată în universul cenușiu al vieții de zi cu zi, impunea deja printr-o scriitură bine stăpânită, cursivă, fără sincope, fără pauze stânjenitoare. Puse una lângă alta, povestirile lui Ionuț Manea conturează cu o pregnanță și mai acută un univers apăsător, ale cărui personaje își consumă singurătățile într-un joc crud de-a victima și călăul, joc manevrat din culise de un maestru păpușar suprem, al cărui avatar, Marele Iepure Alb, apare atunci când fragila graniță dintre rațiune și nebunie, dintre sens și nonsens este spulberată. Proza lui Ionuț Manea nu împrumută, prin urmare, multe din arsenalul literar mizerabilist. De asemenea, nici din stridențele literaturii cu tentă autobiografică. În schimb, scenele din Confesiunile Maestrului Păpușar, prin excentricitatea lor, dar și prin grația detașată cu care străpung, asemenea unui ac de seringă, epiderma unei realități oprimante, dau seama de un scriitor cu o voce distinctă pe care eu, personal, am pariat deja cu toată încrederea.”
Raul Popescu, critic literar, editor Literomania
De pe site-ul editurii
„Această carte despre trecut – în zilele noastre, anul 1928 pare un trecut foarte îndepărtat – devine o povață pentru noi, cititorii: trebuie să ne bucurăm cât de mult putem de prezent.“ – conceptualfiction.com
„În canonul literar al lui Bradbury, Vin de păpădie rămâne cartea sa cea mai personală, reamintirea semi-autobiografică a unei veri din anul 1928 într-un orășel magic.” – harpercollins.com
De pe site-ul editurii
„Enorm de inventivă… Fiecare paragraf clocotește de ima‑ ginație și spirit.“ – The Guardian
„În acest roman fantasy, Miéville se abține imboldului in‑ evitabil de a luneca spre alegorie; el folosește mai degrabă operațiunile de salvare și recuperare ca pe un stil de scris în sine – pe lângă Melville, împrumută masiv din Robinson Crusoe și de la Robert Louis Stevenson.“ – Los Angeles Review of Books
„Fascinantă… o aventură de excepție.“ – NPR
„Miéville se întâlnește cu Melville! Este oare posibil ca simpla omofonie de nume să fi fost gestația inițială a unui concept atât de delicios? Dacă da, atunci creația transcende inspirația! Ca și seria Mașinăriilor mortale a lui Philip Reeve, romanul lui Miéville este preocupat în esență de enigma fe‑ lului cum a ajuns să fie transfigurată lumea aceea, ce izvor secret alimentează cosmosul său care a suferit o mutație?“ – Barnes & Noble
Descrierea editurii:
După ce tatăl său își pierde viața pe o navă vikingă, iar piciorul îi este strivit de un buștean, Odd trebuie să facă față și unei ierni care pare fără sfârșit.
Soarta lui e pe cale să se schimbe atunci când îi salvează viața unui urs. Ursul e însoțit de un vulpoi și un vultur, și toți trei se dovedesc a fi zei nordici, transformați în animale sălbatice de Uriașii de Chiciură. Mai mult, uriașii au pus stăpânire pe Asgard, ținutul zeilor. Iar Odd luptă să recupereze ciocanul lui Thor, să elibereze Asgardul și să-i salveze pe zei.
Acum, omenirea se confruntă cu un scenariu de invazie de coșmar, devenit realitate, pe măsură ce și mai multe mașini colosale apar pe tot globul. Dar Rose și echipa ei de la Corpul de Apărare al Pământului refuză să se predea. Ei pot schimba valul dacă pot debloca ultimele secrete ale unei tehnologii extraterestre avansate. Cea mai mare armă pe care o folosește umanitatea este cunoașterea, într-o luptă de a moșteni Pământul. . . și poate chiar și stelele.
Dar într-o societate în care contractele sunt atribuite celui mai mic ofertant, siguranța nu este o preocupare principală.
Pe o planetă îndepărtată, o echipă de oameni de știință efectuează teste de suprafață, umbrite de comportamentul droidul de securitate furnizat de companie – un SecUnit conștient de sine, care și-a spart protecțiile și se referă la sine (deși niciodată cu voce tare) ca „Murderbot”. Dispretuit de oameni, tot ce își dorește cu adevărat este să fie lăsat singur suficient timp pentru a-și da seama cine este.
Dar când misiunea și, implicit, viața tuturor sunt în primejdie, oameni și droid trebuie să colaboreze pentru supraviețuire.
Prezentarea editurii:
„Una dintre cele mai umane experiențe de care puteți avea parte în literatura SF a momentului: o mașinărie de ucis care este mereu îmbufnată și iubește telenovelele.“ npr.org
„Oricât ar părea de superficial, textul Marthei Wells este o lectură complexă ce ridică multe întrebări, oferindu-le cititorilor ocazia de a-și găsi propriile răspunsuri.“ sffbookreview.wordpress.com
„Toate sistemele în alertă vorbește despre liberul arbitru și autonomie, dar și despre dificultățile întâmpinate de introvertiți în viața de zi cu zi.“ fantasyliterature.com
Doi ani mai târziu, șaptesprezece sateliți sunt trimiși spre marginile exterioare ale spațiului, pentru a colecta microorganisme și praf pentru studii științifice. La întoarcere una dintre ele cade pe Pământ, aterizând într-o zonă pustie din Arizona.
La 12 mile de locul aterizării, în orașul Piemont, se face o descoperire șocantă: străzile sunt pline de cadavre ale locuitorilor, care par a fi murit în timp ce-și făceau activitățile zilnice obișnuite.
Prezentarea editurii:
Lumea se poate sfârși în orice clipă. Poate fi un cataclism natural. Sau un fenomen cosmic. Dar cel mai probabil va fi o eroare umană. Numărătoarea inversă a omenirii este declanșată atunci când un germene de natură extraterestră extrem de versatil ajunge pe Pământ și provoacă instantaneu moartea tuturor locuitorilor unui orășel. Singurii supraviețuitori, un nou-născut și un bătrân, reprezintă răspunsul căutat de oamenii de știință. Tot ce au de făcut este să înșele timpul.
„Germenul Andromeda a introdus un nou gen literar, tehno-thrillerul… Crichton reușește să-și țină treji toată noaptea cititorii și să-i determine să lipsească de la job a doua zi.“ – San Francisco Chronicle
„Crichton este unul dintre marii noștri povestitori.“ – Newsday
„Literatura science-fiction ne înfricoșa cândva pentru că ni se părea atât de stranie, dar ne sperie astăzi pentru că ni se pare atât de familiară. Germenul Andromeda este la fel de realistă ca țeasta și oasele încrucișate de pe eticheta unei sticle cu otravă – și la fel de îngrozitor de eficientă.“ – Life
Există cărți cărora, pe măsură ce le citești, le dai paginile din ce în ce…
În avanpremiera Festivalului de film "The Galactic Imaginarium", va avea loc o primă dezbatere online,…
O stea neagră în noapte, Nevăzută, strălucirea ei întunecată Încălzește lucrurile periculoase Care stau la…
În acest scurt eseu, am încercat să explorez intersecția dintre cercetările neuroștiințifice, filozofia și teologia…
Teodora Matei (Elena Teodora Mateiu, n. 1971) este una dintre cele mai polivalente voci ale…
În această perioadă s-a majorat TVA-ul la cărți și se pune problema reorganizării bibliotecilor ce…
