StartupStockPhotos from Pixabay
Textul este construit în jurul sentimentelor de uimire care-l încearcă pe narator, unic protagonist, în fața unei Porți descrisă cu îndemânare cromatică. Din nefericire, ritmul narativ static este completat de o serie de neconcordanțe, din care amintesc:
Sfârșitul salvează oarecum povestirea prin ridicarea mizei și deplasarea tensiunii narative către domeniul explorării spațiului, însă textul ar fi fost, în opinia mea, mai bun fără discrepanțele surprinse anterior.
O întâlnire politică la nivel înalt, doar pentru inițiați, ascunde un adevăr teribil, al autodistrugerii civilizației. Chiar dacă întoarcerea din condei de final dă textului o dimensiune oarecum neașteptată, consider că o serie de expresii sau construcții literare ar fi meritat îmbunătățite.
Exemplificăm:
Povestirea ne prezintă într-o manieră veselă, alertă, efectele progresului tehnologic. Ideea unui frigider conectat la internet care comandă lapte în numele tău bazat pe senzori ce monitorizează nivelul lichidului nutritiv mi s-a părut salutară. La fel, inserțiile umoristice, precum: M-aș mărita cu un frigider din ăsta, doar să dea gheață în formă de știu eu ce, a spus Sandra făcând cu ochiul – singura tipă necuplată de la masă (pag. 44).
Finalul, în poantă, ne face să înțelegem că a lăsa un automat de capul său, fie el și frigider, poate să atragă mai multe necazuri decât beneficii, inclusiv asigurarea unui bilet direct către închisoare.
Andal și Kadou vizitează Terra, intrigați asupra faptului că planeta, acum plină de ruine și verdeață postapocaliptică, a dispărut din spațiul informațional specific unui viitor galactic interconectat.
Cei doi turiști de ocazie rulează o aplicație care completează decorurile unor ruine din proximitate, în funcție de secolul selectat. Cei doi optează pentru o lume romană, care este descrisă cu migală de către autor: Reprezentarea (…) mergea până la cutele făcute de hainele de in în timpul mersului, scrâșnetul tălpilor sandalelor pe piatra cubică ori mirosul parfumat al uleiului folosit de o femeie pentru protejarea părului (pag. 54).
Finalul se îndreaptă, totuși, către o zonă de speculație științifico-filosofică, în loc să asistăm la luptele de gladiatori asupra cărora părea că va conduce firul narativ. De asemenea, n-a fost lămurită ieșirea Terrei din spectrul informațional intergalactic. Cu toate acestea găsesc povestirea lui Lucian-Dragoș Bogdan bine scrisă, mai ales în ceea ce privește tehnica de imersare în lumea digitală romană.
Într-o lume a viitorului dominată de roboți, un SMU 91 (Supraveghetor Monitor Uman) dezasamblează astfel de mașinării, în scopul rezistenței. Atunci când este, într-un final, prins de roboți-polițiști, i se pune în vedere că va fi asistat juridic de către un robot-avocat.
Textul, foarte scurt, lasă o portiță în forma unei posibile rebeliuni chiar a roboților față de sumbra ordine socială, unii, de ce nu, dornici de afirmare, atât cât i se poate atribui unei mașini apetența spre notorietate.
Pe când aveam opt sau nouă ani părinții mi-au cumpărat primul pick-up. Țin minte și…
În biblioteci, timpul nu trece, ci se depune. Stratul cel mai recent este întotdeauna afânat,…
În lumea numită Ravn, trecutul nu era o memorie, ci o resursă. Se extrăgea, se…
– Fii binevenit, prietene! Stanley Dufferin tresări la auzul vocii tunătoare care-l smulse din gânduri,…