Atelier critic #39

1. TUNing, Darius Hupov, Antologia CSF 2020, Ed. Pavcon, București, 2020

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial trei cercetători germani, cu uniformă militară, manevrează un tun gigantic, poreclit afectuos Gustav, una dintre armele minune cu care Adolf Hitler a sperat până în ultima clipă că poate întoarce soarta războiului.

Mi-au plăcut: tema, elementele de fundal, cadrul dramatic al povestirii, subiectul în sine. Pe de altă parte am găsit ușor obositoare aglomerarea de elemente specifice genului SF, de la telepatie până la extratereștrii din Orion, via manipulări temporale, misticism SS și așa mai departe.

N-am înțeles ce rol aveau hackerii albanezi, de ce hackeri în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și de ce albanezi, iar reveriile unuia dintre oamenii de știință cu femeia perfectă Irene au dus pasaje consistente ale povestirii înspre zona erotic-soft. Nu că ar fi dăunat cu ceva ochiului sau imaginației, însă ființa aceea părea pogorâtă direct din calendare mai mult sau mai puțin licențioase, cu anomaliile temporale cu tot.

2. Transmisiune de la stele, Alexandru Lamba, Antologia CSF 2020, Ed. Pavcon, București, 2020

Un text foarte scurt, aparținând mai degrabă genului flash-fiction, despre un mesaj al unei civilizații avansate către omenire. Am identificat o singură stridență, sintagma demolatorii paradigmei, care mi-a părut că a ridicat miza povestirii până la un nivel filosofic și criptic insuficient exploatat din pricina dimensiunii reduse a narațiunii.

În rest, autorul operează și apelează la elemente întâlnite, nu de puține ori, în scrierile de gen, cum este perspectiva ființelor biologice de a renunța la trupuri în vederea călătoriei interstelare. Finalul se înscrie, cuminte, în aceleași dileme ale prețului pe care omenirea îl are de plătit dacă își va dori, cu adevărat, să exploreze spațiul în contextul în care, sigur, tehnologia o va permite.

3. Bibliotecarul, George Lazăr, Antologia CSF 2020, Ed. Pavcon, București, 2020

O povestire construită în jurul unui Bibliotecar ce se trezește într-o bună dimineață convocat la Primărie, unde edilul-șef îi transmite, sec, faptul că biblioteca municipală va fi desființată cu începere de a doua zi, iar cărțile, stocate deja pe suport digital, vor fi date la reciclat.

Textul are o sumedenie de puncte forte, dintre care amintesc:

• Începutul, în cheie umoristică, în care avem parte de tot soiul de vizitatori obscuri ai bibliotecii, cum ar fi adolescenții conectați neuronal la cărți, în căutarea de senzații tari oferite de diverse romane pornografice;
• Destinul tragic al Bibliotecarului, paznic și protector al unei structuri de organizare a cunoașterii defunctă din punct de vedere tehnic și instituțional;
• Atitudinea oportunistă și politicianistă a primarului, care sporește realismul scenariului propus de autor;
• Viața Bibliotecarului, construită în jurul cărților sale;
• Finalul, excelent, alături de soluția propusă de autor, pe care nu pot decât să vă invit să o descoperiți.

4. Salutări din Coreea de Nord, Bogdan Marcu, Antologia CSF 2020, Ed. Pavcon, București, 2020

Un text cu o scriitură limpede, complexă, cu un ritm narativ foarte bun și un fir care se dezvoltă pe două planuri, primul al rememorării într-un oraș american cu atmosferă toridă, posibil afectat de schimbările climatice, și un al doilea, al sfârșitului de an 1989, cu o serie de colegi ai României socialiste multilateral dezvoltată, care comentează un manual de bune practici ale lingușirii Liderului suprem, venit din fundul grădinii și al civilizației, și anume din Coreea de Nord. Peste acestea se suprapune o ședință de etică occidentală, tratată cu detașare și umor autohton.

Ce mi-a plăcut:

• Descrierea scurtă, condensată, inspirată, a stalinismului, cu aplecare asupra modelului coreean în opoziție cu cel neaoș, românesc;
• Matrimonialele nord-coreene (nu insist, vă invit să savurați textul și umorul care se degajă la tot pasul);
• Declicul și totodată pretextul digresiunii: o rachetă nord-coreeană cu destinație mai mult sau mai puțin necunoscută;
• Punerea în oglindă a eticii comuniste vis-a-vis de cea care se pretinde mult superioară în găunoșenia sa, și anume cea capitalist-corporatistă.

5. Coletul, Victor Martin, Antologia CSF 2020, Ed. Pavcon, București, 2020

O povestire care are în prim-plan un scriitor ce așteaptă cu nerăbdare un colet de la o editură ce-i reeditează un volum. Interacțiunea cu fatidica Poștă Română conține doza clasică de absurd pe care orice român verde a avut ocazia să-l experimenteze în raport cu această venerabilă și legendară instituție a curieratului național.

Victor Martin duce însă explicația rătăcirii coletului mai departe, într-o serie de paradoxuri spațio-temporale constatate de doamnele de la ghișeu, de un cerșetor, de poliția venită să investigheze explozia ce rade apartamentul scriitorului, precum și de însăși personajul principal, multiplicat și divizat într-o serie de avataruri nedumerite.