Răspunsul oficial e pe copertă: “Multe nebunii”
Răspunsul meu, după ce-am citit dintr-o suflare cele patruzeci și ceva de planșe: se enervează pentru că oamenii ignoră cu desăvârșire reciclarea selectivă și regulile ei banale (fiecare tomberon are rolul său, nu aruncați mâncare în containerul pentru obiecte de metal sau hârtie în cel pentru PET-uri și plastic…) și se răzbună
într-un mod creativ.
Ce fac tomberoanele când nu le vede nimeni? (Luminiţa Alexandru / Alexandru Ciubotariu) – Shelfie Publishing 2025
Dacă mesajul educativ e simplu și la obiect, elementele cele mai interesante ale acestei benzi desenate sunt (exact ca în “Zgripțuroiul din dulap”) jocurile de cuvinte și poantele vizuale. M-am amuzat teribil – șobolanul povestitor e sarcastic, fiecare tomberon are personalitatea lui, problemele lui de viață și micile lui naivități sau răutăți, și toți sunt adevărați enciclopediști
Ceea ce e și nu e un reproș – vocabularul și bagajul cultural necesar pentru a asimila glumele e poate puțin mai ridicat decât cel pe care m-aș aștepta să-l aibă copiii de 8-10 ani (asta pare să fie vârsta publicului țintă). Dar îmi amintesc că exact așa am învățat cuvinte și sensuri noi când eram mic – lovindu-mă de cărți care mă trimiteau la dicționar
Fidelă până la capăt idealului său educativ, banda desenată are o surpriză de final care face viața mult mai ușoară cititorilor: un mini-dicționar suplimentar, cinci pagini de micro-articole care lămuresc întrebările pe care le-ar putea avea micii cititori.
Una peste alta, un volum simpatic, haios și colorat, căruia îi urez să schimbe cât mai multe mentalități
