O carte bine documentată, dar cu excesiv de mulți termeni japonezi (cu explicațiile aferente), lucru ce îngreunează lectura. Ritmul acțiunii este foarte lent.
În anii ’70, Brunner a rescris trei dintre romanele sale, reunindu-le într-o istorisire a supraviețuitorilor de pe planeta Zarathustra, distrusă atunci când soarele ei a devenit novă. Primul roman (publicat inițial sub titlul Castaways’ World) descrie aterizarea pe o lume necunoscută a două echipaje plecate în exil. Unul dintre grupuri încearcă să pună bazele unei comunități capabile să supraviețuiască în mediul ostil, condusă fiind de un polymath – un om antrenat special pentru a conduce coloniști pe lumi noi –, în timp ce al doilea construiește o societate sclavagistă.
Un roman tipic pentru SF-ul vremurilor când a fost scris, o poveste de aventuri cu o savoare (nostalgică) aparte pentru cei ce au crescut cu acea literatură, dar care nu știu în ce măsură ar putea capta interesul publicului actual.
Impresia mea a fost de carte greoaie, fără claritate, o alergare continuă spre un scop pe care l-am înțeles prea puțin.
Pe o planetă ce a instaurat un regim feudal care obligă localnicii să realizeze doar produse manuale, circulă mitul unui erou capabil să schimbe lumea. Un tânăr e decis să urmeze același drum ca figura legendară și află despre civilizațiile ce trăiesc, în regimuri libere, dincolo de cerul planetei sale.
Și aceasta e o carte specifică anilor ’60-’70, cu un farmec aparte, cu personaje și o intrigă ce puteau fi dezvoltate, dar care cred că ar fi ok și pentru publicul de azi.
21:45, te gândești, 21:45... Limbile ceasului se mișcă foarte încet, învăluite în lungi spirale luminoase…
Într-un fel sau altul, lucrurile se leagă. Sau așa mi se pare mie, ca să…
Breach (2020) pornește de la un concept familiar: omenirea este decimată de o plagă, iar…