Categories: Poezie

Zeița frecvenței

În fiecare noapte, în lumina apei
Adaug puncte pe harta mea fără lungime.
Lacrimi alb-negre iți schimbă traiectoria
Iar eu promit să te cred
Și să fiu un Apollo cu inimă telepatică;

„Uită-mă, ca să ne putem reîntâlni.

…mă voi întoarce. Promit”

Ai părăsit cerul
Și nu te vei opri la marginea Universului.
Vei vedea lumi fantastice,
Stele din copilărie,
Și vei vrea să îmi povestești despre Meuran.
Îți vei aminti cum ne-am cunoscut
Și cum ți-am zâmbit la masă,
Schimbându-ți povestea ce te ține în viață.

Ridic o mână spre cer
Pe harta mea completă
Și aproape iți ating casca-

Poate dacă fiecare stea ar fi ca soarele
Te-aș vedea prin toți acei ani lumină

Share
Published by
Ile Laurențiu
Tags: poezie

Recent Posts

„Disclosure Day” – Spielberg se întoarce la extratereștri, dar vorbește despre oameni

La mai bine de 50 de ani, după Întâlniri de gradul III, al lui Steven…

2 zile ago

Cenaclul „H.G. Wells”. Cum se (p)repară viitorul

„H.G. Wells” nu este doar numele unui cenaclu, ci și al unei continuități. În jurul…

2 zile ago

Căpcăuni, castori și alte creaturi mitice

Trecuseră cinci ani, dar Yorick încă nu se obișnuise cu privirile holbate, grimasele și urletele…

2 zile ago

Eternă, iubirea

“Pentru ca răul să triumfe, e suficient ca oamenii buni să nu facă nimic” –…

3 zile ago

Patimile lui Lazăr

Simți mirosul umed al plantelor cufundate în pământul moale, înconjurate de mărăcini, al vântului suflând…

3 zile ago

Să vezi Jupiter

Ochii tăi sunt unici. Se întâmplă la 11:27, timpul navei, când A-Liel era de serviciu.…

3 zile ago