Autorii noștri

Ligia Ruscu (n. 1967) este istoric al antichităţii, conferenţiar la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Este autoarea unui roman istoric (O dimineaţă la vînătoare, Polirom 2014) şi a unuia fantasy (O căutare, Polirom 2017).

Liu Cixin, nascut în China in 1963, este cel mai important scriitor chinez de science fiction. A câștigat de nouă ori premiul Galaxy Award (cea mai prestigioasă distincție pentru SF din China), precum și un premiu Hugo, în 2015, pentru romanul The Three-Body Problem (Problema celor trei corpuri, vol. I din seria Amintiri din trecutul Terrei, partea I, editura Nemira), Locus Award (2017), pentru Death’s End (Capătul Morții, seria Amintiri din trecutul Terrei, partea a III-a) și Arthur C. Clarke Award for Imagination in Service to Society. A mai publicat romanele: China 2185 (1989), The Devil's Bricks (2002), Supernova Era (2003), Ball Lightning (2004) și trilogia The Remembrance of Earth's Past (cele trei volume au fost traduse și publicate în limba română la editura nemira). Pe lângă romane Liu Cixin a publicat și o serie de povestiri.

Liviu Surugiu (n. 10 octombrie 1969, Roșiorii de Vede) este un scriitor și scenarist român. Principalele genuri abordate în creațiile sale sunt science fiction-ul, ficțiunea speculativă și thrillerul religios. În 2013 a fost finalist al concursului de scenarii de film organizat de HBO în colaborare cu TIFF. În 2015 a câștigat premiul pentru cel mai bun roman cu Atavic, iar în 2016 premiul pentru cel mai bun roman cu ERAL și premiul pentru cel mai bun volum de povestiri cu Rămășițele viselor. Debut: septembrie 1994, proză scurtă în Jurnalul SF. A publicat în revistele: Jurnalul SF, SuperNova, Curierul Național, Helion, Gazeta SF, Argos, Nautilus, CPSF, CPSFA-Nemira și Ficțiuni. Edituri unde a publicat: Tritonic, Tracus Arte, Univers. Volume: „IMMAN”, „ATAVIC”, „IUBIRE ȘI MOARTE PENTRU TOTDEAUNA”, „RĂMĂȘIȚELE VISELOR”, „ERAL”, „ACESTA ESTE TRUPUL MEU”, „P U L S A R”.

Lorraine Wilson se implică activ în domeniul protejării mediului, trăiește pe malul mării în Scoția și scrie ficțiune speculativă influențată de folclor și de natură. Este autoarea premiată a cărților This Is Our Undoing și The Way The Light Bends; cel de-al treilea roman al său, Mother Sea, va apărea în 2023.

Luana Marian s-a născut în 1985 în Maramureș, într-o familie în care cărțile și filmele au fost mereu o sursă de cunoaștere și aventură. La liceu a urmat filologia, visând în același timp să ajungă fotograf și reporter pentru „National Geographic”, așa că la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca a absolvit o facultate cu dublă specializare, Geografie - Limbă și literatură engleză. După un masterat și un doctorat în Geografie și un masterat în Literatură engleză, a ajuns la concluzia că literatura SF este domeniul perfect în care le poate îmbina în continuare pe amândouă. În prezent muncește în învățământ, unde predă limba engleză (și geografie). Zilnic învață de la elevii ei de toate vârstele că cea mai mare aventură a vieții este cunoașterea și înțelegerea naturii umane. Pentru detaliile filosofice și lirismul cu care explorează același spațiu uman, iubește filmele SF ale lui Denis Villeneuve și cărțile Ursulei K. Le Guin.

Lucian Ionică (n. 28 martie 1952, Timişoara) a urmat Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti și un curs post universitar la IATC. Teza de doctorat în filosofie, cu tema “Valenţele epistemologice ale imaginii vizuale”, a fost susținută la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1999). Cadru didactic la Specializarea Jurnalistică a Universităţii de Vest din Timişoara și director al TVR Timișoara. Ca scriitor a debutat în Colecția „Povestiri Științifico-fantastice”, nr. 346, aprilie 1969, cu schița „Teledragoste”, iar în volum, cu Ziua confuză, Ed. Albatros, 1983 (povestiri SF). A mai publicat romanul Țarcu, Ed. Facla, 1989, și Dincolo de albastrul cerului, Ed. Brumar, 2022 (povestiri SF). A fost prezent cu proze de factură science-fiction sau fantastice în antologiile: Avertisment pentru liniştea planetei, Ed. Albatros, 1985, Întoarcerea pe planeta albastră, Ed. Politică, 1989, Anatomia unei secunde, Ed. Facla, 1990, Twelve – a Romanian Science-Fiction Anthlogy, Ed. Sedona, Timişoara, 1995, Zona – prozatori şi poeţi timişoreni din anii '80 şi '90, Ed. Marineasa, Timişoara, 1997, Antologia prozei scurte transilvane actuale, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2010, Worlds and Beings – Romanian Contemporary Science-Fiction Stories, Ed. Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2015, Ficţiuni Centenare, Ed. Pavcon, Bucureşti, 2018, Antologia CSF 2021, Ed. Pavcon, 2022.

Lucian Dragoș Bogdan (n. 1975, Alba Iulia) are licență în management, a fost caricaturist, a lucrat în IT, marketing și vânzări, în terapia copiilor cu dizabilități și deține propria firmă de produse artizanale. A debutat literar în 1991, iar primul volum i-a fost publicat în 2004. A apărut în diferite reviste și antologii din țară și străinătate. Scrie în mai multe genuri: SF&F: seriile Universul Frontierei și Cartea haosului, trilogia Omul-fluture și romanul Un străin în Regatul Assert (ambele în colaborare cu Teodora Matei, alături de care a coordonat și antologia Sub Apa Dragonului Strâmb) Suspans: seria Vagabond, romanul Pânza de păianjen; coautor împreună cu Jacky Schwartzmann al volumului Femeia din portbagaj, apărut în Franța și în România Dragoste: romanele Uneori, când visez..., Parfumul Cracoviei, Fata cu rochii înflorate, Sună-mă mâine și două antologii coordonate împreună cu Teodora Matei (Schițe de iubire și Castele de nisip) Site oficial: www.luciandragosbogdan.ro

Lucian-Vasile Szabo este prozator, critic literar, jurnalist, profesor şi cercetător în domeniul comunicării. În activitatea sa a abordat teme complexe, cum ar fi: relaţia dintre literatură şi mass-media; evoluţia unor mari scriitori şi gazetari; conflictele cu puterea şi represaliile la care au fost supuşi importanţi scriitori şi publicişti (români şi străini) pentru activitatea lor ca oameni de presă; viitorul publicisticii (literare şi generaliste) în condiţiile evoluţiei tehnologice. A publicat volume privind teoria comunicării şi de istorie literară: Libertate şi comunicare în lumea presei (1999), Jurnalişti, eroi, terorişti (2009), Mass-media, represiune şi libertate (2010), Capcane ale comunicării (2011), Născuţi în lanţuri (2011), Un alt Slavici (2012), The Facts in the Case E. A. Poe (2013), Sindromul Timişoara 1989: Adevăr şi imaginar (2013), Complexul Slavici (2013), E. A. POE: romantism, modernism, postmodernism. Implicaţii jurnalistice, fantastice şi science fiction (2014), Revoluţia din 1989 în spitalele timişorene (2014), Imaginea militarilor și a victimelor în Revoluția de la Timișoara (2015), Recurs în dosarul Ioan Slavici (2015). Ca prozator s-a afirmat cu volumele Seninul cerului de sticlă (2000), Arta de a muri pe timp de pace (2008), Zile senine, zile străine (2015). Ca editor a realizat volumul Fantome. Zece bijuterii fantastice scrise de autori români (2008), precum şi ediţii din Urmuz, Gib I. Mihăescu, Ovidiu Pecican, George Şerban, Costel Baboş, H. P. Lovecraft, M. R. James, Edwin A. Abbot sau Enrique Anderson Imbert.

Luo Longxiang s-a născut în 1981, în provincia muntoasă Guangxi de pe frontiera sudică a Chinei, unde a studiat Inginerie Chimică la Universitatea Guangxi. A publicat prima povestire SF în 2003, iar fanii au început să-l numească ”Maestrul Luo", ca aluzie la traiul său de sihastru în munți, departe de orașele aglomerate din Nord și de pe coaste. În ultimul deceniu a scris 11 povestiri, dintre care 6 au câștigat premiul chinez „Calea Lactee”. Din 2007 lucrează la o serie epic space opera despre Alianța Planetară și colonizarea tragică a Universului.

Mălina Rianna Iancu este elevă în clasa a X-a la Liceul Henri din Timișoara și a câștigat de-a lungul timpului numeroase concursuri literare. Motto-ul ei în viață este: „Adevărul nu bate la ușă — se aruncă pe fereastră.”

Maniakkide Tänav (n. 1975, pseudonim Agur Karukäpp) este un scriitor, poet și muzician estonian. A studiat la Universitatea Tartu și a lucrat drept pompier, dar și în domeniul consilierii victimelor violenței. Este membru al formației punk Saast. Literar, a debutat în 1996 în ziarul Vooremaa și de atunci a publicat mai multe romane, nuvele și povestiri în toate subgenurile SFFH, de la SF cyberpunk la „sword and magic”. Printre cărțile sale de gen se numără “Mu aknad on puust ja seinad paistavad läbi” (2003), “Surmakarva” (2009), “Mehitamata inimesed” (2013), “Õnne ja õnnetuse valitseja” (2013) și “Euromant” (2011). Este unul dintre cei mai activi promotori ai genului în Estonia, iar principala lor revistă, Reaktor, a fost creată la inițiativa sa.

Mara Cernat este unica arbitră și profesoară de dans irlandez din România și își petrece mare parte din timp la STEYsha School of Irish Dance. Pentru ea, dansul irlandez este strâns legat de folclorul „țării de smarald”, un veritabil tezaur imaginativ, astfel că ficțiunea se infiltrează adesea în universul dansului și invers. În 2023, a publicat povestirea „Skidde-ri-doo” în volumul Orașele viitorului (Editura Pavcon, volumul al doilea al antologiei Boabe de poveste), iar flash fiction-ul „Ecouri” a apărut pe platforma Laconic. În același an, a obținut o mențiune la secțiunea SF a Concursului Național de Literatură SF & Fantasy, organizat de Renașterea Buzoiană, cu povestirea „De sus”, după ce în 2022 câștigase locul al III-lea la aceeași secțiune, cu textul „Asincron”. Tot în 2023, a publicat pe platformele de social media două episoade de flash fiction în colaborare cu violonista Doina Bora, în cadrul seriei „Nychtophobia”.

Margaret Eleanor Atwood (n. 18 noiembrie 1939, Ottawa) este o scriitoare canadiană, poetă și critic literar de limbă engleză, laureată a premiului Booker în anul 2000. Este autoare a numeroase volume de proză, eseuri și poezie. A câștigat în 2000 premiul Booker cu opera The Blind Assasin, fiind nominalizată pentru același premiu cu Cat's Eye și Alias Grace. Cel mai recent roman al său, Oryx and Crake, a fost nominalizat atât pentru premiul Booker, cât și pentru premiul Orange.

Maria Alexa este din Brașov. Este jurnalist și specialist în comunicare, activând atât în mediul privat, cât și în zona ONG. Până acum a publicat texte jurnalistice în Traveler, Fwdbv și Zile și Nopți. Este pasionată de literatura fantasy, horror și SF și citește cu entuziasm autori precum Isaac Asimov, Stephen King și John Scalzi.

Marian Coman, fost jurnalist în presa scrisă și televiziune, a scris volumele Nopți albe, zile negre (2005), Testamentul de ciocolată (2007), Teoria flegmei. Apel la mitocănie (2008), Haiganu. Fluviul Șoaptelor (2015), Haiganu. Furia Oarbă (2017), Omulețul din perete și alte povestiri fantastice (2019; 2023, ed. a II‑a, revizuită și adăugită), Ultima carte (2024) și scenariul romanului grafic TFB (2016), iar povestirile sale au fost incluse în numeroase antologii. A fost scenaristul benzilor desenate Harap Alb continuă și Tinerețe fără bătrânețe. Este laureatul mai multor premii naționale dedicate literaturii F&SF și al unui premiu al Convenției Europene de Science‑Fiction. Din 2018, coordonează imprintul Armada la Editura Nemira, dar și producția de audiobook‑uri publicate pe platforma AudioTribe. În prezent, locuiește în Bucuresti și este membru PEN Club România și Science Fiction & Fantasy Writers Association (SFWA).

Marian Truță a debutat în 1986 cu povestirea Noapte bună Tereza în Almanahul Anticipația, povestire ce se va regăsi și în volumul de debut Vremea renunțării (editura Bastion, 2008), urmat de A doua venire (editura Nemira, 2012) și de colaborările cu Dănuț Ungureanu: Vegetal (editura Nemira, 2014) și Mineral (editura Nemira, 2015). În 2018 publică la editura Tritonic romanul Omul care s-a jucat cu lumea (premiul Ion Hobana, împărțit cu Luna în orașul blestemat (editura Tritonic, 2017), de Dănuț Ungureanu).

Marius Albert Neguț s-a născut pe 22 ianuarie 1976. Este romancier și a debutat în 2016, la Editura Libris, cu romanul „Îngeri rătăciți”, distins în 2017 cu Premiul Special al Concursului Național de Creație Literară „Vasile Voiculescu”. Al doilea roman, „Inocența păcatului”, a apărut în 2017, la aceeași editură. În 2018 a publicat primul volum al seriei „Din altă viață”, intitulat „Jurnal de copil”. Seria numără în prezent patru volume, continuată cu „C.V. de golan” (2019), „Teleleu” (2020) și „Servesc patria” (2022). În 2020 a lansat la Editura Polirom romanul „Cerberus”, o ficțiune psihologică cu accente de thriller, care explorează traficul de ființe umane, limitele moralității și ale loialității într-un context dominat de dileme etice. În 2021, la Editura Univers, a publicat romanul „1877: Portretul unei iubiri desăvârșite”, iar în 2024 a apărut, tot la Univers, „Chipurile lui Ahriman”, o ficțiune socială cu accente de roman polițist, centrată pe tema abuzului asupra copiilor. Romanul „Șoaptele urii” (2025), publicat la Editura pentru Artă și Literatură, s-a născut din succesul a două povestiri premiate la Concursul Național de Literatură SF & Fantasy „Renașterea Buzoiană”: „Hulita” (2022) și „Biruitorul lumii” (2024). Cartea este o ficțiune istorică cu o pregnantă tușă fantastică. Marius Albert Neguț este membru al Asociației Creatorilor de Ficțiune, Filiala Brașov.