Autorii noștri

Walter Mărăcineanu este riginar din Brăila și locuiește în București. E absolvent al Universității din București, Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția: Conservarea și restaurarea Patrimoniului cultural. Are un master la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București – Antropologia Spațiului Sacru Este membru stagiar al Uniunii Artiștilor Plastici din România — Asociația Filiala Artă Plastică Religioasă și Restaurare. Este utor a două volume de poezii: Poemele lui Aytala, Brăila 1994 și (Organizația), Brăila 1995. Între 1998 și 2021 a participant la toate expozițiile de grup ale Filialei UAPR Brăila pe plan local sau național. În 2000, 2005, 2017, 2019, 2021 a susținut expoziții personale la Brăila.

William Ledbetter este un autor laureat al premiului Nebula, având două romane și mai mult de șaptezeci de proze scurte și articole publicate în cinci limbi, în reviste precum Asimov's, Fantasy & Science Fiction, Analog, Escape Pod și blogul SFWA. Este membru al SFWA și al National Space Society of North Texas. Locuiește lângă Dallas. "Level Five" (nivelul cinci) și "Level Six" (nivelul șase), primele două volume din seria Killday, sunt disponibile pe Audible Originals, iar tipărite sau e-book se găsesc pe Interstellar Flight Press.

Născut 25 martie 1950 în Gaap, regiunea Morrava, Cehia.

Xia Jia (Wang Yao) predă literatură chineză la Universitatea Xi’an Jiaotong și a fost publicată cu ficțiune speculativă încă din liceu. A câștigat de 17 ori premiul Galaxy, principalul premiu chinez pentru SF, și a publicat 3 colecții de proză scurtă: „Demonul din ulcior” (2012), „Vremuri de neatins” (2017), ”Căderea orașului Xi'an” (2018). Prima ei carte în engleză, ”A Summer Beyond Your Reach”, va fi publicată la Clarkesworld Books. Este implicată și în alte activități conexe genului, precum cercetări academice, traduceri, scenarii, cursuri de scriere creativă.

Terminasem de scris “Strada Franceză” și o mai periam ici-colo, să prind curaj, să-mi încerc norocul la gazetă. Printr-o întâmplare nefericită, într-o seară, mi-am rupt ambele mâini și am fost transportată cu salvarea la urgențe. În acele clipe, am început să mă gândesc insistent cum ar fi să mi se întâmple și mie ce li se întâmplă personajelor mele? I-am privit altfel pe paramedici, poate un pic suspicios, iar când am auzit că pe anestezist îl cheama Radu mi-am propus (cu emoție în suflet, recunosc!) să întreb dacă nu cumva pe chirurg îl cheamă Dinu. Din fericire, avea alt nume… Gin Min a apărut insistent în gândurile mele, a pus piciorul în prag și nu a mai plecat până când nu i-am pus povestea pe „hârtie”. Totul este real, nimic născocit. Dacă nu mă credeti, puteți să-l întrebați chiar pe el…