Autorii noștri

Robert Sheckley (16 iulie 1928 – 9 decembrie 2005) a fost un scriitor american. A publicat pentru prima dată în revistele de science-fiction ale anilor 1950. Numeroasele sale povestiri și romane pline de inteligență sclipitoare erau renumite pentru imprevizibilitatea lor, absurditatea și umorul larg răspândit. Nominalizat la premiile Hugo și Nebula, Sheckley a fost desemnat Autor Emeritus de către Science Fiction and Fantasy Writers of America în 2001.

Rodica Bretin s-a născut la Braşov, oraş în care a revenit după trei decenii de activitate literară în Bucureşti. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi autoarea a 36 de volume din domeniile fantastic-realist, istorie, paranormal, frontierele cunoaşterii. Volume de beletristică publicate: Efect Holografic (1985); Şoimul Alb (1987); Uriaşul cel Bun (1989); Drumul fără Sfârşit (1991); Cel care Vine din Urmă (1993); Lumea lui Hind (1998); Omul de Nisip (2000); Fecioara de Fier (2002; 2006; 2014; 2017); Cetatea fără trecut (2015); Fortăreaţa (2016); seria de romane Protectorii (2017-2019); Casa fără cărţi (2020). Cărţi din domeniul frontierelor cunoaşterii: Dosarele Imposibilului (2003); Tunelul Timpului (2003); Poarta Vrăjitoarelor (2004; 2015); Poltergeist – atacatori invizibili (2005); Misterul Lumilor Paralele (2006); Naufragiaţi în Timp (2006); Călătorii în timp şi lumi paralele (2015); Războinicii Nordului (2015); Cronicile Imposibilului (2015); Ecouri din tenebre (2016). A publicat proză, eseuri, articole în reviste literare din România (Viaţa românească, Convorbiri literare, Opt motive, Curtea de la Argeş, Egophobia, Libris, Utopiqa, Helion, Galaxia 42, Hyperion, Vatra Veche, Famost) şi din străinătate: The Historian (Marea Britanie), Antares (Franţa), Cirsova Magazine, Gracious Light, Four Star Stories (SUA) Teoria Omicron (Ecuador). A primit numeroase premii, printre care „Premiul COLIN, categoria volum de proză scurtă fantastică“ pentru Cetatea fără trecut şi „Premiul OPERA OMNIA“, decernat la cea de-a 40-a ediţie a Convenţiei Naţionale a cluburilor şi autorilor de science-fiction din România, Timişoara 2019.

Ron Fein este un avocat, activist și scriitor din Boston, Statele Unite. Conduce o echipă de avocați dedicați care luptă pentru adevăr, responsabilitate și democrație prin aplicarea dreptului publicului la înregistrările guvernamentale. În timpul liber scrie science fiction și compune muzică.

Roxana Brînceanu (n. 18 iunie 1969, Craiova) este o traducătoare și scriitoare română de literatură science fiction. A debutat în 2003 în numărul 42-43 al publicației online Lumi virtuale cu povestirea "Colecționarul de îngeri". Povestirile sale au apărut în diverse publicații online și antologii tipărite, una dintre ele fiind inclusă într-o antologie japoneză dedicată literaturii SF&F est-europene. A colaborat la realizarea publicațiilor online Imagikon și Wordmaster, la cea din urmă ocupând funcția de editor. În anul 2005 au apărut romanul ei de debut, „Sharia” și prima traducere, romanul „Râul liniștit” de Nicola Griffith, iar în 2014, nuvela space opera „Nuanțe de întuneric”. În anul 2008 a primit Premiul Vladimir Colin pentru romanul „Sharia”.

ROXANA RUSCIOR (n. 1982, București) a început să scrie proză scurtă la vârsta de 12 ani. În timpul liceului a făcut parte din cenaclul Săgetătorul, condus de poetul și criticul literar Tudor Opriș, perioadă în care a câștigat mai multe premii pentru proză și dramaturgie în cadrul concursului de creație literară Tinere Condeie. A debutat în anul 2013 cu romanul Armata Domnului, inspirat dintr⁠-⁠un eveniment real - răpirea unor jurnaliști români în Irak. În 2021 a publicat romanul SF Un nou Pământ, care prezintă aventura ultimilor supraviețuitori pământeni porniți în căutarea unei alte planete, după distrugerea Terrei. În mai 2023 a publicat romanul de ficțiune istorică Diavolul din Freisetzburg, care a fost cel mai bine vândut volum din colecția Biblioteca de Proză Contemporană a editurii Litera la Târgul de Carte Bookfest 2023. A contribuit cu povestiri în revistele literare Ficțiunea OPTm, LiterNautica și Utopiqa. Îi place să scrie proză fantastică, science-fiction, dar și realistă, cu accent pe psihologia personajelor. Își dorește ca poveștile ei să ridice întrebări, nu să ofere răspunsuri.

R von K este pseudonimul sub care scrie și face artă vizuală de peste 24 de ani. Portofoliul său literar include poezie, mai multe povestiri scurte și 5 cărți, dintre care trei fantasy, una de realism magic și una de filozofie proiectivă. În 2022 a debutat publicistic la editura Bestseller cu cartea Pill Pilgrim - În căutarea ghindei de aur. Având și experiență de lucru în edituri, scrie, machetează și își ilustrează singur toate materialele. Volume publicate: Adalbertus de Kronstadt și Schitul Tarakana (2016) - Fantasy; Adaqin Homunculus în Arkanum (2019) - Fantasy; Pill Pilgrim - În căutarea ghindei de aur (2021) (Publicată la editura Bestseller în 2022) - Fantasy; Reîntoarcerea lui Abraxas (2022) - Filozofie; Magicianul, Luna & Moartea. (2023) - Realism magic. Momentan scrie și publică pe medium.com/@samoravora, o serie de povestiri scurte grupate sub titlul SAMORAVORA.

Samantha Mills este o autoare multipremiată de science fiction și fantasy care locuiește în sudul Californiei. Povestirea ei, „Rabbit Test”, a câștigat premiile Nebula, Locus și Theodore Sturgeon Memorial. Romanul ei de science fantasy, The Wings Upon Her Back, a câștigat premiul Compton Crook pentru cel mai bun debut SFFH și a fost nominalizat la premiul World Fantasy pentru cel mai bun roman. Mai multe informații despre autoare găsiți la samtasticbooks.com.

Sasha Bogdan este membru al Societății Tolkien din România, unde a publicat până în prezent nouă articole pe blogul organizației și contribuie activ la întreținerea site-ului și a paginii de Facebook. A semnat, de asemenea, articole și recomandări de film în revista Extemporal a Colegiului Național „Mihai Eminescu”, al cărui fost elev este. Deține un blog personal găzduit pe platforma Blogger, structurat în trei secțiuni, unde scrie despre opera lui J.R.R. Tolkien, istoria și mitologia românească, precum și un canal de YouTube, The Great Wanderer of Valinor, dedicat universului Middle-earth. Este pasionat de literatură, mitologie și artă narativă și răspunde frecvent la întrebări despre Tolkien pe platforma Quora. În prezent, este student la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universității „Titu Maiorescu”.

Autor, editor și antologator argentinian. S-a născut în cartierul Almagro într-o familie de origine evreiască. Și-a petrecut copilăria în cartierul Floresta, iar la 10 ani s-a întors la Almagro. După ce și-a încheiat studiile liceale, a început facultatea de drept la Universitatea din Buenos Aires, pe care a abandonat-o un an și jumătate mai târziu. La începutul anilor ’70 a început publicarea în revista spaniolă Nueva Dimensión (Barcelona, ​​1968-1983) și în diverse fanzine spaniole ale vremii, precum Kandama, Transit și Máser. În 1982, în timp ce făcea parte din echipa revistei argentiniene El Pendul, a dat un impuls mișcării care va genera Cercul Argentin de Știință-Ficțiune și Fantasy. În anul următor (1983) a creat fanzinul Sinergia. În 1984 a fost director editorial al revistei Parsec (Buenos Aires). Când Marcial Souto a relansat revista Minotauro, Sergio Gaut și-a văzut publicate câteva dintre ficțiunile sale, cum ar fi „Insulele”, „În depozit” și „Afise”. Acesta ar fi preludiul primei sale cărți de nuvele, pe care Ediciones Minotauro a publicat-o în 1985. Mai târziu, romanul său „The Game of Time” a fost finalist pentru Premiul Minotauro din 2005. În noiembrie 2009, a apărut al doilea său volumde povestiri, iar în 2011 al treilea.

Sergiu Someşan (n. 8 decembrie 1954, Reghin, judeţul Mureş, România) este un scriitor român de science-fiction şi fantasy contemporan. Cariera sa literară — care continuă şi în prezent —, este la fel de interesantă. Publică poezii începând din 1971, în revistele Orizont (Timişoara), Convorbiri literare (Iaşi) şi Tomis (Constanţa). Din 1972, publică proze în Vatra, Revista Magazin, Viaţa Militară, Pentru patrie, dar şi în Helion-ul timişorean, precum şi în multe alte fanzine şi almanahuri (de pildă Anticipaţia 1987). În plus, un volum de versuri la Editura Litera, Cuvinte de vânzare. În 1987, ia premiul I la concursul Helion organizat de Casa Universitarilor din Timişoara, cu povestirile „Să n-o săruţi pe Isabel” şi „O casca albă şi un copil în ploaie”. După 1990, devine redactorul a trei reviste (Alfa, Comando şi Vampirii) dintre care cea mai longevivă a fost Alfa (doi ani!), apoi lucrează ca ziarist la Gândul Liber şi la Transilvania Expres. În 2000, publică volumul de povestiri SF Să n-o săruţi pe Isabel (Editura Arania, Braşov). În 2001, apare a doua sa carte, Radiestezia — realitate şi mister (Editura Arania, Braşov) — aceasta dorindu-se un eseu asupra paranormalului. Pe 8 decembrie 2001, îi apare al doilea volum de proză scurtă fantastică, Carte de magie (Editura Arania, Braşov). În mai 2003, la Timişoara, în cadrul celei de-a doua săptămâni internaţionale a SF-ului, lansează încă un volum de proză scurtă, intitulat Cadouri de Crăciun (Editura Karmat Press, Ploieşti), iar în 2004 volumul de proză scurtă fantastică Aproape îngeri (Editura Cartea Românească). Urmează, tot în 2004, un nou volum de proză fantastică, Numărul fiarei (Editura Vremea XXI) şi o carte cu o prezentare grafică deosebită (coperta îmbrăcată în catifea!), cu titlul Poiana îngerilor (Editura Aldus). A mai publicat volumele de povestiri Şapte flori erotice (Editura Vremea, 2006) şi o antologie în limba engleză din propriile sale scrieri, Do Not Kiss Isabel (Editura Infarom Publishing, 2008). Postat iniţial integral pe internet, Apocalisa după Ceauşescu (Editura Vremea, 2012) este primul său roman, debutul unei proiectate trilogii din care vor mai face parte Apocalipsa după Virgil şi Apocalipsa Omului-oglindă.

Seth Dickinson a debutat în 2012 și, de atunci, a publicat numeroase povestiri în toate revistele relevante ale genului, precum Clarkesworld, Lightspeed, Analog, Beneath Ceaseless Skies, Tor.com, Shimmer, Apex, Strange Horizon ș.a. În volum este cunoscut pentru trilogia sa fantasy de mare succes „Baru Cormoran” („Trădătoarea Baru Cormoran”, „Monstrul Baru Cormoran”, „Tirana Baru Cormoran”), în România publicată la editura Paladin (deocamdată prima carte). A studiat științe neurologice la Universitatea din Chicago și este doctorand la NYU, cu un studiu despre prejudecățile rasiale în incidentele armate ale poliției. În afară de literatură, este implicat și în industria jocurilor (scenarist pentru jocul Destiny de la Bungie Studios) și designer în proiectul space opera colaborativ Blue Planet.

Sharyn McCrumb (n. 1948) este o scriitoare americană din Sudul Statelor Unite (Carolina de Nord), câștigătoare a peste 25 de premii literare. Romanele i-au fost traduse în 11 limbi, precum franceză, germană, olandeză, japoneză, arabă sau italiană. A susținut prelegeri la universitățile Oxford și Bonn, ca și la Institutul Smithsonian. A publicat de-a lungul carierei 29 de cărți, dintre care cele mai cunoscute sunt cele 13 romane din seria "Ballad", care se petrec în munții Apalași dintre Carolina de Nord și  Tennessee și împletesc elemente mitice, de legendă, cu probleme sociale contemporane din respectiva zonă subdezvoltată economic.

Silvia Moreno-Garcia s-a născut în 1981, în Mexic, și a studiat la University of British Columbia. A debutat cu Signal to Noise (2015), răsplătit cu Copper Cylinder Adult Award. Au urmat: Certain Dark Things (2016), The Beautiful Ones (2017), Gods of Jade and Shadow (2019), câștigător al premiilor Nebula și Locus, Mexican Gothic (2020; Armada, 2021), premiat cu Locus, British Fantasy Award și Goodreads Choice Award for Horror, Untamed Shore (2020) și Velvet Was the Night (2021). De un mare succes s-au bucurat și culegerile sale de povestiri science-fiction și horror: This Strange Way of Dying (2013), Other Lives (2013) și Love and Other Poisons (2014). Împreună cu Paula R. Stiles a înființat, în 2009, Innsmouth Press unde cele două au publicat She Walks in Shadows (2015), o antologie de povestiri de groază scrise de femei care a câștigat World Fantasy Award. Din 2019, are o rubrică permanentă în The Washington Post.

Silviu Genescu s-a născut la Timișoara, pe 13 septembrie 1958. Este ziarist de cotidian, în principal comentator de politică externă, autor și traducător. Ca autor, a publicat numeroase povestiri science-fiction în revistele de profil din România, începând de la sfârșitul anilor ’70, precum și în „Almanahul Anticipația”, unde a beneficiat de un medalion de autor și unde i-a apărut prima traducere de anvergură: romanul „Lumea Alisei”, al scriitorului suedez Sam Lundwall. A debutat ca autor cu povestirea „Transplant”, publicată în revista „Forum Studențesc”, care apărea la Timișoara. Lucrările sale au fost răsplătite cu premii întâi la convențiile SF organizate pe plan național, precum și cu Premiul „Vladimir Colin”, în 2009. A publicat volumele de povestiri SF „T de la Sfârșit” (Editura Marineasa, 1994) și „Rock Me Adolf Adolf Adolf” (Editura Bastion, 2008), iar în prezent are în pregătire un nou volum de povestiri. Ca traducător, a semnat versiunea românească a unor volume precum „Urzeala Tronurilor”, de George R. R. Martin; „Festinul Ciorilor”, de George R. R. Martin, în calitate de cotraducător; „Lumea Urzelii Tronurilor”, de George R. R. Martin; „Sfârșitul Pământului”, de Lucius Shepard; „Atlasul Secret” și „Hărțile prevestitoare”, de Michael A. Stackpole; „Detectivul”, de Arthur Hailey; seria în trei volume „Arthur – Piatra Magică”, de Kevin Crossley-Holland; „Experimentul Angel”, „Școala s-a terminat, pe veci” și „Salvarea lumii”, de James Patterson; „Războiul celor Două Roze: Pasărea Furtunii”, „Trinitatea” și „Legătura de sânge”, de Conn Iggulden; precum și „Cine este Maud Dixon”, de Alexandra Andrews. De asemenea, a tradus numeroase povestiri și nuvele apărute în antologii publicate de Editura Nemira.

Sorin Nină este un autor prolific de literatură speculativă, cunoscut pentru volumele sale publicate la Editura Pavcon — Pupă un zombi, Gâlceavă pe insulă, Lumea răsturnată, Zeul de praf, Ucigașul de lumi și Drum mortal spre Tijuana — dar și pentru prozele scurte apărute în revista CSF. Textele sale se disting prin ritm alert, umor și un gust evident pentru răsturnările de situație neașteptate.

Ștefan este filolog, preocupat de epistemologie, logică formală și de alte forme de gândire sau de artă.

Născut la 16.02.1989 în Suceava, absolvent al Facultății de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Laureat al „Concursului de proză scurtă SF 2005 : cititori şi autori” organizat de Centru Cultural Francez din Iaşi în parteneriat cu Bibliotecile Judeţene din Iaşi, Bacău, Botoşani, Galaţi, Suceava. Mențiune la Concursul Național de proza scurtă „Nicolae Velea”, ediția a VIII-a. Texte publicate în volumele colective: • „ZÎNELE de păpădie şi ploile acide = Les fées-pissenlit et les pluies acides”, Ed. Cronica, 2005 • „Spărturi & crochiuri literare”, Ed. Cygnus, 2020 • Revista CSF nr. 35, Ed. Pavcon, 2024 • „Mozaic” Antologia ediției a VIII-a a Concursului Național de proza scurtă „Nicolae Velea”, Ed. Betta, 2024.

Stephen King s-a născut în Portland, Maine, în 1947, al doilea fiu al cuplului Donald și Nellie Ruth Pillsbury King. Prima povestire a vândut-o la nivel profesionist în 1967, către ”Startling Mystery Stories”. În toamna anului 1971, a început să predea engleză la liceul public Hampden Academy, din Hampden, Maine. Lucrând seara și în weekend-uri, a scris în continuare povestiri și început și romane. În primăvara anului 1973, Doubleday & Co., i-a acceptat pentru publicare romanul ”Carrie”, ceea ce i-a permis să renunțe la predat și să devină scriitor profesionist. De atunci a publicat peste 50 de cărți și a devenit unul dintre cei mai de succes autori la nivel mondial. În 2003 a fost distins cu ”National Book Foundation Medal for Distinguished Contribution to the American Letters”, iar în 2014 cu ”National Medal of Arts”. Stephen King trăiește în Maine și Florida cu soția sa, scriitoarea Tabitha King. Donează frecvent către mai multe instituții caritabile, inclusiv numeroase biblioteci, și au fost onorați local pentru filantropia lor. (biografie preluată de pe stephenking.com).

Stephen Palmer a publicat 14 romane în genuri ca steampunk, cyberpunk sau slipstream suprarealist, printre care: Memory Seed (1996), Glass (1997), Flowercrash (2002), Muezzinland (2003), Hallucinating (2004), The Rat And The Serpent (2005), Urbis Morpheos (2010), Hairy London (2014) Beautiful Intelligence și No Grave For A Fox (2015), trilogia The Girl With Two Souls / The Girl With One Friend / The Girl With No Soul (2016). A scris și 20 de povestiri, care i-au fost publicate în reviste și antologii de Wildside Press, Spectrum SF, NewCon Press, Mutation Press, Eibonvale Press, Solaris, TFQ, Unspoken Water, Kraxon Publishing, Tickety Boo Press, Dog Horn Press, Manchester Speculative Fiction Group, Woodbridge Press, Wayward Plants și Boo Books. Stephen trăiește și scrie în Shropshire, Marea Britanie. Are site-ul http://www.stephenpalmer.co.uk/, unde puteți citi mai multe despre universurile sale ficționale.