Autorii noștri

Rich Larson s-a născut în Galmi, Niger, a trăit în Canada, SUA și Spania, iar în prezent s-a stabilit în Cehia, la Praga. A publicat un roman (ANNEX) și un volum de povestiri (TOMORROW FACTORY), cu cele mai bune din cele peste 150 de povestiri ale sale. Proza scurtă i-a apărut în numeroase reviste (precum Clarkesworld, Asimov’s, Tor Online, Apex, Lightspeed sau Strange Horizons) și antologii Year’s Best; a fost tradus în poloneză, cehă, franceză, italiană, vietnameză, chineză și, acum, română. Îi place să călătorească, să învețe limbi străine, să joace fotbal și biliard, să se uite la baschet și să danseze kizomba.

Richard A. Lovett (născut pe 28 octombrie 1953) este un autor american de science fiction și scriitor de știință din Portland, Oregon. A scris numeroase povestiri și articole factuale care au apărut în multiple reviste și site-uri literare și științifice, inclusiv Analog Science Fiction and Fact, National Geographic News, Nature, New Scientist, Science, Scientific American, Cosmos și Psychology Today. Lovett este unul dintre cei mai prolifici și decorați scriitori din istoria de peste 80 de ani a revistei Analog. Prima sa apariție formală în revistă, în afară de o scrisoare către editor în 1993, a fost articolul științific "Tricorders, Yactograms and the Future of Analytical Chemistry: When 'Nano-' Isn't Small Enough" (aprilie 1999). Prima sa apariție în ficțiune a fost nuvela "Equalization" (martie 2003). Lovett a câștigat pentru prima dată premiul revistei ales de cititori, Analytical Laboratory (AnLab), în 2002 pentru un articol factual din 2001, "Up in Smoke: How Mt. St. Helens Blasted Conventional Scientific Wisdom" (aprilie 2001). De atunci, a câștigat premiul de un număr record de treisprezece ori, de trei ori pentru nuvelete, de trei ori pentru nuvele și de șapte ori pentru articole științifice. Inclusiv premiile din 2015, a fost de asemenea clasat în top cinci de 33 de ori suplimentare, mai mult decât orice alt contributor la Analog. Începând cu numărul din iulie/august 2015, lucrările sale au apărut în revistă de 134 de ori, situându-l pe locul al doilea pe lista contributorilor din toate timpurile ai revistei. Pe lângă scrierea de ficțiune și articole științifice pentru revistă, a scris și profiluri (numite Biologs) din 2006, și o serie de articole practice despre scrierea povestirilor. Aceste caracteristici speciale constituie aproximativ un sfert din contribuțiile sale totale la revistă. Poveștile sale de science fiction au apărut și în Nature, Cosmos, Abyss and Apex, Esli (traducere în limba rusă), Running Times și Marathon & Beyond.

RiverFlow este un fan, pasionat de arhivarea literaturii science fiction și jurnalist. Este membru activ și participant la Baza de date chineză de science fiction, la arhiva pro bono de science fiction „Proiectul Jiulong” și la Atelierul academic chinez de science fiction. Este redactor-șef al fanzinului Zero Gravity Science Fiction. Este interesat de documentarea istoriei asociațiilor universitare de science fiction și a fanzinelor din China. Eseurile sale pot fi găsite în publicații tipărite și electronice, precum Science Fiction World și GCORES. Cu sprijinul SFW, a realizat A History of University Science Fiction Societies in China. Îl puteți găsi pe Twitter.

Rjurik Davidson este un autor australian de proză scurtă, eseuri, articole, recenzii și scenarii, câștigător al mai multor premii de gen. În 2010 a publicat ”The Library of Forgotten Books” la PS Publishing (colecție de povestiri), iar în 2014 și 2016 cărțile fantasy din seria Caeli-Amur, ”Unwrapped Sky” și ”The Stars Askew”, la editura Tor. Scrie recenzii de carte (literatură speculativă) și cronici de film la mai multe reviste. În prezent se lucrează la ecranizarea scenariului său ”The Uncertainty Principle” (co-scenarist Ben Chessell).

Robert Ervin Howard (n. 22 ianuarie 1906 – d. 11 iunie 1936) a fost un autor american care a publicat în reviste pulp. Este cel mai bine cunoscut pentru crearea personajului Conan Barbarul. Este considerat a fi tatăl subgenului literar Sword and Sorcery. Alături de William Morris și Edward Plunkett, Lord de Dansany, Howard este printre primii autori care explorează varianta dură a poveștilor cu zâne.

Robert Gion s-a născut în 1978, la Tecuci, și și-a petrecut tinerețile bătând Europa în lung și-n lat. O perioadă a locuit în Cipru, apoi în Grecia. Pasionat de literatura horror, este un mare admirator Serge Brussolo, Graham Masterton, Stephen King. A publicat proză scurtă și nuvele în revistele Gazeta SF, Revista de suspans, Galaxia 42, CSF, Utopiqa, Ficțiuni.ro și Helion online. A fost inclus în „Antologia prozei românești polițiste și de mistere” (editura Paralela 45), „Antologia CSF 2019, (ed. Pavcon) și „Antologia CSF 2020” (ed. Pavcon). A debutat în volum propriu în colecția de povestiri „Elisa”, care a primit premiul Antares pentru cel mai bun debut SFFH din 2020. Al doilea său volum de povestiri, „Întunericul de mâine”, a apărut în noiembrie 2021 la ed. Pavcon.

Robert Sheckley (16 iulie 1928 – 9 decembrie 2005) a fost un scriitor american. A publicat pentru prima dată în revistele de science-fiction ale anilor 1950. Numeroasele sale povestiri și romane pline de inteligență sclipitoare erau renumite pentru imprevizibilitatea lor, absurditatea și umorul larg răspândit. Nominalizat la premiile Hugo și Nebula, Sheckley a fost desemnat Autor Emeritus de către Science Fiction and Fantasy Writers of America în 2001.

Rodica Bretin s-a născut la Braşov, oraş în care a revenit după trei decenii de activitate literară în Bucureşti. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi autoarea a 36 de volume din domeniile fantastic-realist, istorie, paranormal, frontierele cunoaşterii. Volume de beletristică publicate: Efect Holografic (1985); Şoimul Alb (1987); Uriaşul cel Bun (1989); Drumul fără Sfârşit (1991); Cel care Vine din Urmă (1993); Lumea lui Hind (1998); Omul de Nisip (2000); Fecioara de Fier (2002; 2006; 2014; 2017); Cetatea fără trecut (2015); Fortăreaţa (2016); seria de romane Protectorii (2017-2019); Casa fără cărţi (2020). Cărţi din domeniul frontierelor cunoaşterii: Dosarele Imposibilului (2003); Tunelul Timpului (2003); Poarta Vrăjitoarelor (2004; 2015); Poltergeist – atacatori invizibili (2005); Misterul Lumilor Paralele (2006); Naufragiaţi în Timp (2006); Călătorii în timp şi lumi paralele (2015); Războinicii Nordului (2015); Cronicile Imposibilului (2015); Ecouri din tenebre (2016). A publicat proză, eseuri, articole în reviste literare din România (Viaţa românească, Convorbiri literare, Opt motive, Curtea de la Argeş, Egophobia, Libris, Utopiqa, Helion, Galaxia 42, Hyperion, Vatra Veche, Famost) şi din străinătate: The Historian (Marea Britanie), Antares (Franţa), Cirsova Magazine, Gracious Light, Four Star Stories (SUA) Teoria Omicron (Ecuador). A primit numeroase premii, printre care „Premiul COLIN, categoria volum de proză scurtă fantastică“ pentru Cetatea fără trecut şi „Premiul OPERA OMNIA“, decernat la cea de-a 40-a ediţie a Convenţiei Naţionale a cluburilor şi autorilor de science-fiction din România, Timişoara 2019.

Ron Fein este un avocat, activist și scriitor din Boston, Statele Unite. Conduce o echipă de avocați dedicați care luptă pentru adevăr, responsabilitate și democrație prin aplicarea dreptului publicului la înregistrările guvernamentale. În timpul liber scrie science fiction și compune muzică.

Roxana Brînceanu (n. 18 iunie 1969, Craiova) este o traducătoare și scriitoare română de literatură science fiction. A debutat în 2003 în numărul 42-43 al publicației online Lumi virtuale cu povestirea "Colecționarul de îngeri". Povestirile sale au apărut în diverse publicații online și antologii tipărite, una dintre ele fiind inclusă într-o antologie japoneză dedicată literaturii SF&F est-europene. A colaborat la realizarea publicațiilor online Imagikon și Wordmaster, la cea din urmă ocupând funcția de editor. În anul 2005 au apărut romanul ei de debut, „Sharia” și prima traducere, romanul „Râul liniștit” de Nicola Griffith, iar în 2014, nuvela space opera „Nuanțe de întuneric”. În anul 2008 a primit Premiul Vladimir Colin pentru romanul „Sharia”.

ROXANA RUSCIOR (n. 1982, București) a început să scrie proză scurtă la vârsta de 12 ani. În timpul liceului a făcut parte din cenaclul Săgetătorul, condus de poetul și criticul literar Tudor Opriș, perioadă în care a câștigat mai multe premii pentru proză și dramaturgie în cadrul concursului de creație literară Tinere Condeie. A debutat în anul 2013 cu romanul Armata Domnului, inspirat dintr⁠-⁠un eveniment real - răpirea unor jurnaliști români în Irak. În 2021 a publicat romanul SF Un nou Pământ, care prezintă aventura ultimilor supraviețuitori pământeni porniți în căutarea unei alte planete, după distrugerea Terrei. În mai 2023 a publicat romanul de ficțiune istorică Diavolul din Freisetzburg, care a fost cel mai bine vândut volum din colecția Biblioteca de Proză Contemporană a editurii Litera la Târgul de Carte Bookfest 2023. A contribuit cu povestiri în revistele literare Ficțiunea OPTm, LiterNautica și Utopiqa. Îi place să scrie proză fantastică, science-fiction, dar și realistă, cu accent pe psihologia personajelor. Își dorește ca poveștile ei să ridice întrebări, nu să ofere răspunsuri.

R von K este pseudonimul sub care scrie și face artă vizuală de peste 24 de ani. Portofoliul său literar include poezie, mai multe povestiri scurte și 5 cărți, dintre care trei fantasy, una de realism magic și una de filozofie proiectivă. În 2022 a debutat publicistic la editura Bestseller cu cartea Pill Pilgrim - În căutarea ghindei de aur. Având și experiență de lucru în edituri, scrie, machetează și își ilustrează singur toate materialele. Volume publicate: Adalbertus de Kronstadt și Schitul Tarakana (2016) - Fantasy; Adaqin Homunculus în Arkanum (2019) - Fantasy; Pill Pilgrim - În căutarea ghindei de aur (2021) (Publicată la editura Bestseller în 2022) - Fantasy; Reîntoarcerea lui Abraxas (2022) - Filozofie; Magicianul, Luna & Moartea. (2023) - Realism magic. Momentan scrie și publică pe medium.com/@samoravora, o serie de povestiri scurte grupate sub titlul SAMORAVORA.

Samantha Mills este o autoare multipremiată de science fiction și fantasy care locuiește în sudul Californiei. Povestirea ei, „Rabbit Test”, a câștigat premiile Nebula, Locus și Theodore Sturgeon Memorial. Romanul ei de science fantasy, The Wings Upon Her Back, a câștigat premiul Compton Crook pentru cel mai bun debut SFFH și a fost nominalizat la premiul World Fantasy pentru cel mai bun roman. Mai multe informații despre autoare găsiți la samtasticbooks.com.

Sasha Bogdan este membru al Societății Tolkien din România, unde a publicat până în prezent nouă articole pe blogul organizației și contribuie activ la întreținerea site-ului și a paginii de Facebook. A semnat, de asemenea, articole și recomandări de film în revista Extemporal a Colegiului Național „Mihai Eminescu”, al cărui fost elev este. Deține un blog personal găzduit pe platforma Blogger, structurat în trei secțiuni, unde scrie despre opera lui J.R.R. Tolkien, istoria și mitologia românească, precum și un canal de YouTube, The Great Wanderer of Valinor, dedicat universului Middle-earth. Este pasionat de literatură, mitologie și artă narativă și răspunde frecvent la întrebări despre Tolkien pe platforma Quora. În prezent, este student la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universității „Titu Maiorescu”.

Autor, editor și antologator argentinian. S-a născut în cartierul Almagro într-o familie de origine evreiască. Și-a petrecut copilăria în cartierul Floresta, iar la 10 ani s-a întors la Almagro. După ce și-a încheiat studiile liceale, a început facultatea de drept la Universitatea din Buenos Aires, pe care a abandonat-o un an și jumătate mai târziu. La începutul anilor ’70 a început publicarea în revista spaniolă Nueva Dimensión (Barcelona, ​​1968-1983) și în diverse fanzine spaniole ale vremii, precum Kandama, Transit și Máser. În 1982, în timp ce făcea parte din echipa revistei argentiniene El Pendul, a dat un impuls mișcării care va genera Cercul Argentin de Știință-Ficțiune și Fantasy. În anul următor (1983) a creat fanzinul Sinergia. În 1984 a fost director editorial al revistei Parsec (Buenos Aires). Când Marcial Souto a relansat revista Minotauro, Sergio Gaut și-a văzut publicate câteva dintre ficțiunile sale, cum ar fi „Insulele”, „În depozit” și „Afise”. Acesta ar fi preludiul primei sale cărți de nuvele, pe care Ediciones Minotauro a publicat-o în 1985. Mai târziu, romanul său „The Game of Time” a fost finalist pentru Premiul Minotauro din 2005. În noiembrie 2009, a apărut al doilea său volumde povestiri, iar în 2011 al treilea.

Sergiu Someşan (n. 8 decembrie 1954, Reghin, judeţul Mureş, România) este un scriitor român de science-fiction şi fantasy contemporan. Cariera sa literară — care continuă şi în prezent —, este la fel de interesantă. Publică poezii începând din 1971, în revistele Orizont (Timişoara), Convorbiri literare (Iaşi) şi Tomis (Constanţa). Din 1972, publică proze în Vatra, Revista Magazin, Viaţa Militară, Pentru patrie, dar şi în Helion-ul timişorean, precum şi în multe alte fanzine şi almanahuri (de pildă Anticipaţia 1987). În plus, un volum de versuri la Editura Litera, Cuvinte de vânzare. În 1987, ia premiul I la concursul Helion organizat de Casa Universitarilor din Timişoara, cu povestirile „Să n-o săruţi pe Isabel” şi „O casca albă şi un copil în ploaie”. După 1990, devine redactorul a trei reviste (Alfa, Comando şi Vampirii) dintre care cea mai longevivă a fost Alfa (doi ani!), apoi lucrează ca ziarist la Gândul Liber şi la Transilvania Expres. În 2000, publică volumul de povestiri SF Să n-o săruţi pe Isabel (Editura Arania, Braşov). În 2001, apare a doua sa carte, Radiestezia — realitate şi mister (Editura Arania, Braşov) — aceasta dorindu-se un eseu asupra paranormalului. Pe 8 decembrie 2001, îi apare al doilea volum de proză scurtă fantastică, Carte de magie (Editura Arania, Braşov). În mai 2003, la Timişoara, în cadrul celei de-a doua săptămâni internaţionale a SF-ului, lansează încă un volum de proză scurtă, intitulat Cadouri de Crăciun (Editura Karmat Press, Ploieşti), iar în 2004 volumul de proză scurtă fantastică Aproape îngeri (Editura Cartea Românească). Urmează, tot în 2004, un nou volum de proză fantastică, Numărul fiarei (Editura Vremea XXI) şi o carte cu o prezentare grafică deosebită (coperta îmbrăcată în catifea!), cu titlul Poiana îngerilor (Editura Aldus). A mai publicat volumele de povestiri Şapte flori erotice (Editura Vremea, 2006) şi o antologie în limba engleză din propriile sale scrieri, Do Not Kiss Isabel (Editura Infarom Publishing, 2008). Postat iniţial integral pe internet, Apocalisa după Ceauşescu (Editura Vremea, 2012) este primul său roman, debutul unei proiectate trilogii din care vor mai face parte Apocalipsa după Virgil şi Apocalipsa Omului-oglindă.

Seth Dickinson a debutat în 2012 și, de atunci, a publicat numeroase povestiri în toate revistele relevante ale genului, precum Clarkesworld, Lightspeed, Analog, Beneath Ceaseless Skies, Tor.com, Shimmer, Apex, Strange Horizon ș.a. În volum este cunoscut pentru trilogia sa fantasy de mare succes „Baru Cormoran” („Trădătoarea Baru Cormoran”, „Monstrul Baru Cormoran”, „Tirana Baru Cormoran”), în România publicată la editura Paladin (deocamdată prima carte). A studiat științe neurologice la Universitatea din Chicago și este doctorand la NYU, cu un studiu despre prejudecățile rasiale în incidentele armate ale poliției. În afară de literatură, este implicat și în industria jocurilor (scenarist pentru jocul Destiny de la Bungie Studios) și designer în proiectul space opera colaborativ Blue Planet.

Sharyn McCrumb (n. 1948) este o scriitoare americană din Sudul Statelor Unite (Carolina de Nord), câștigătoare a peste 25 de premii literare. Romanele i-au fost traduse în 11 limbi, precum franceză, germană, olandeză, japoneză, arabă sau italiană. A susținut prelegeri la universitățile Oxford și Bonn, ca și la Institutul Smithsonian. A publicat de-a lungul carierei 29 de cărți, dintre care cele mai cunoscute sunt cele 13 romane din seria "Ballad", care se petrec în munții Apalași dintre Carolina de Nord și  Tennessee și împletesc elemente mitice, de legendă, cu probleme sociale contemporane din respectiva zonă subdezvoltată economic.

Silvia Moreno-Garcia s-a născut în 1981, în Mexic, și a studiat la University of British Columbia. A debutat cu Signal to Noise (2015), răsplătit cu Copper Cylinder Adult Award. Au urmat: Certain Dark Things (2016), The Beautiful Ones (2017), Gods of Jade and Shadow (2019), câștigător al premiilor Nebula și Locus, Mexican Gothic (2020; Armada, 2021), premiat cu Locus, British Fantasy Award și Goodreads Choice Award for Horror, Untamed Shore (2020) și Velvet Was the Night (2021). De un mare succes s-au bucurat și culegerile sale de povestiri science-fiction și horror: This Strange Way of Dying (2013), Other Lives (2013) și Love and Other Poisons (2014). Împreună cu Paula R. Stiles a înființat, în 2009, Innsmouth Press unde cele două au publicat She Walks in Shadows (2015), o antologie de povestiri de groază scrise de femei care a câștigat World Fantasy Award. Din 2019, are o rubrică permanentă în The Washington Post.