Autorii noștri

Silviu Genescu s-a născut la Timișoara, pe 13 septembrie 1958. Este ziarist de cotidian, în principal comentator de politică externă, autor și traducător. Ca autor, a publicat numeroase povestiri science-fiction în revistele de profil din România, începând de la sfârșitul anilor ’70, precum și în „Almanahul Anticipația”, unde a beneficiat de un medalion de autor și unde i-a apărut prima traducere de anvergură: romanul „Lumea Alisei”, al scriitorului suedez Sam Lundwall. A debutat ca autor cu povestirea „Transplant”, publicată în revista „Forum Studențesc”, care apărea la Timișoara. Lucrările sale au fost răsplătite cu premii întâi la convențiile SF organizate pe plan național, precum și cu Premiul „Vladimir Colin”, în 2009. A publicat volumele de povestiri SF „T de la Sfârșit” (Editura Marineasa, 1994) și „Rock Me Adolf Adolf Adolf” (Editura Bastion, 2008), iar în prezent are în pregătire un nou volum de povestiri. Ca traducător, a semnat versiunea românească a unor volume precum „Urzeala Tronurilor”, de George R. R. Martin; „Festinul Ciorilor”, de George R. R. Martin, în calitate de cotraducător; „Lumea Urzelii Tronurilor”, de George R. R. Martin; „Sfârșitul Pământului”, de Lucius Shepard; „Atlasul Secret” și „Hărțile prevestitoare”, de Michael A. Stackpole; „Detectivul”, de Arthur Hailey; seria în trei volume „Arthur – Piatra Magică”, de Kevin Crossley-Holland; „Experimentul Angel”, „Școala s-a terminat, pe veci” și „Salvarea lumii”, de James Patterson; „Războiul celor Două Roze: Pasărea Furtunii”, „Trinitatea” și „Legătura de sânge”, de Conn Iggulden; precum și „Cine este Maud Dixon”, de Alexandra Andrews. De asemenea, a tradus numeroase povestiri și nuvele apărute în antologii publicate de Editura Nemira.

Sorin Nină este un autor prolific de literatură speculativă, cunoscut pentru volumele sale publicate la Editura Pavcon — Pupă un zombi, Gâlceavă pe insulă, Lumea răsturnată, Zeul de praf, Ucigașul de lumi și Drum mortal spre Tijuana — dar și pentru prozele scurte apărute în revista CSF. Textele sale se disting prin ritm alert, umor și un gust evident pentru răsturnările de situație neașteptate.

Ștefan este filolog, preocupat de epistemologie, logică formală și de alte forme de gândire sau de artă.

Născut la 16.02.1989 în Suceava, absolvent al Facultății de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Laureat al „Concursului de proză scurtă SF 2005 : cititori şi autori” organizat de Centru Cultural Francez din Iaşi în parteneriat cu Bibliotecile Judeţene din Iaşi, Bacău, Botoşani, Galaţi, Suceava. Mențiune la Concursul Național de proza scurtă „Nicolae Velea”, ediția a VIII-a. Texte publicate în volumele colective: • „ZÎNELE de păpădie şi ploile acide = Les fées-pissenlit et les pluies acides”, Ed. Cronica, 2005 • „Spărturi & crochiuri literare”, Ed. Cygnus, 2020 • Revista CSF nr. 35, Ed. Pavcon, 2024 • „Mozaic” Antologia ediției a VIII-a a Concursului Național de proza scurtă „Nicolae Velea”, Ed. Betta, 2024.

Stephen King s-a născut în Portland, Maine, în 1947, al doilea fiu al cuplului Donald și Nellie Ruth Pillsbury King. Prima povestire a vândut-o la nivel profesionist în 1967, către ”Startling Mystery Stories”. În toamna anului 1971, a început să predea engleză la liceul public Hampden Academy, din Hampden, Maine. Lucrând seara și în weekend-uri, a scris în continuare povestiri și început și romane. În primăvara anului 1973, Doubleday & Co., i-a acceptat pentru publicare romanul ”Carrie”, ceea ce i-a permis să renunțe la predat și să devină scriitor profesionist. De atunci a publicat peste 50 de cărți și a devenit unul dintre cei mai de succes autori la nivel mondial. În 2003 a fost distins cu ”National Book Foundation Medal for Distinguished Contribution to the American Letters”, iar în 2014 cu ”National Medal of Arts”. Stephen King trăiește în Maine și Florida cu soția sa, scriitoarea Tabitha King. Donează frecvent către mai multe instituții caritabile, inclusiv numeroase biblioteci, și au fost onorați local pentru filantropia lor. (biografie preluată de pe stephenking.com).

Stephen Palmer a publicat 14 romane în genuri ca steampunk, cyberpunk sau slipstream suprarealist, printre care: Memory Seed (1996), Glass (1997), Flowercrash (2002), Muezzinland (2003), Hallucinating (2004), The Rat And The Serpent (2005), Urbis Morpheos (2010), Hairy London (2014) Beautiful Intelligence și No Grave For A Fox (2015), trilogia The Girl With Two Souls / The Girl With One Friend / The Girl With No Soul (2016). A scris și 20 de povestiri, care i-au fost publicate în reviste și antologii de Wildside Press, Spectrum SF, NewCon Press, Mutation Press, Eibonvale Press, Solaris, TFQ, Unspoken Water, Kraxon Publishing, Tickety Boo Press, Dog Horn Press, Manchester Speculative Fiction Group, Woodbridge Press, Wayward Plants și Boo Books. Stephen trăiește și scrie în Shropshire, Marea Britanie. Are site-ul http://www.stephenpalmer.co.uk/, unde puteți citi mai multe despre universurile sale ficționale.

Teodora Matei (Elena Teodora Mateiu, n. 1971) lucrează din 1990 într-un institut de proiectare. Începând cu 2012 a publicat proză în revistele Nautilus, Gazeta SF, Fantastica, Ficțiuni.ro, CPSF Anticipația, Argos, Revista de suspans, Helion online. Este prezentă în antologiile Bumerangul lui Zeeler (Cygnus, 2014), Cele mai bune proze ale anului 2013 (Adenium, 2014), Exit plus (Tritonic, 2017) și Argos Trei (Tritonic, 2017) și poezie în Gazeta cărților și Viața medicală (online). A contribuit cu povestiri polițiste la volumele Domino (Tritonic, 2017), Domino 2: Misterele Râșnovului (2018), Noir de București (Tritonic, 2017), Gastro Noir (Tritonic, 2018), Noir de Timișoara (Tritonic, 2019), Noir de Brașov (Tritonic, 2021), Noir de Cluj (Tritonic, 2022), Noir de Crăciun (2024). A contribuit cu povestiri SF, fantasy și horror la volumele 3.4 (Tritonic, 2018), East of a known galaxy (Tritonic, 2019), 3.6 (Tritonic, 2019), Sub apa dragonului strâmb (Tritonic, 2019), 3.7 (Tritonic, 2022) A contribuit cu povestiri romance la volumele Schițe de iubire (Tritonic, 2018), Castele de nisip (Tritonic, 2019), Marea despărțire (Tritonic, 2023) Volume publicate: Omul Fluture (Tracus Arte, 2015, republicat la Tritonic, 2022), Maya (Tritonic, 2016), Sindromul Charlotte (Tritonic, 2017) – în colaborare cu Lucian Dragoș Bogdan, Stăpânul castelului (Tritonic, 2016), Cel-ce-simte (Tritonic, 2016), Tot timpul din lume (Tritonic, 2017), În mintea comisarului (Tritonic, 2017), Aripile tatălui (Tritonic, 2017), Lumânări vii (Tritonic, 2018), O noapte la castel (Tritonic, 2018), Un străin în Regatul Assert (Tritonic, 2018, în colaborare cu Lucian-Dragoș Bogdan), Afaceri de familie (2020), Inima castelului (Tritonic, 2020), Himere (Tritonic, 2021), Povești la castel (volum omnibus, Tritonic, 2022), Între vulturi și oameni (Tritonic, 2023), Lacrimi de tei (versuri, Tritonic, 2024), Blues Cafe (Tritonic, 2024, în colaborare cu Bogdan Hrib). Volume coordonate: Schițe de iubire (romance, împreună cu Lucian Dragoș Bogdan, Tritonic, 2018), Castele de nisip (romance, împreună cu Lucian Dragoș Bogdan, Tritonic, 2019), Sub apa dragonului strâmb (fantasy&fantastic, împreună cu Lucian Dragoș Bogdan, Tritonic, 2019), Marea despărțire (romance, împreună cu Bogdan Hrib, Tritonic, 2023), Noir de Crăciun (polițist, împreună cu Bogdan Hrib, Tritonic, 2024).

Teodora Matei (Elena Teodora Mateiu, n. 1971) lucrează din 1990 într-un institut de proiectare. Începînd cu 2012 a publicat proză în revistele Nautilus, Gazeta SF, Fantastica, Ficțiuni.ro, CPSF Anticipația, Argos, Revista de supans, Helion online. Este prezentă în antologiile Bumerangul lui Zeeler (Cygnus, 2014), Cele mai bune proze ale anului 2013 (Adenium, 2014), Exit plus (Tritonic, 2017) și Argos Trei (Tritonic, 2017). A contribuit cu povestiri polițiste la volumele Domino (Tritonic, 2017) și Noir de București (Tritonic, 2017). Volume publicate: Omul Fluture (Tracus Arte, 2015), Maya (Tritonic, 2016), Sindromul Charlotte (Tritonic, 2017) – în colaborare cu Lucian Dragoș Bogdan, Stăpânul castelului (Tritonic, 2016), Cel-ce-simte (Tritonic, 2016), Tot timpul din lume (Tritonic, 2017), În mintea comisarului (Tritonic, 2017), Aripile tatălui (Tritonic, 2017). Lucian Dragoș Bogdan (n. 1975, Alba Iulia) are licență în management, a fost caricaturist, a lucrat în IT, marketing și vânzări, în terapia copiilor cu dizabilități și deține propria firmă de produse artizanale. A debutat literar în 1991, iar primul volum i-a fost publicat în 2004. A apărut în diferite reviste și antologii din țară și străinătate. Scrie în mai multe genuri: SF&F: seriile Universul Frontierei și Cartea haosului, trilogia Omul-fluture și romanul Un străin în Regatul Assert (ambele în colaborare cu Teodora Matei, alături de care a coordonat și antologia Sub Apa Dragonului Strâmb) Suspans: seria Vagabond, romanul Pânza de păianjen; coautor împreună cu Jacky Schwartzmann al volumului Femeia din portbagaj, apărut în Franța și în România Dragoste: romanele Uneori, când visez..., Parfumul Cracoviei, Fata cu rochii înflorate, Sună-mă mâine și două antologii coordonate împreună cu Teodora Matei (Schițe de iubire și Castele de nisip) Site oficial: www.luciandragosbogdan.ro

Theo Arkan scrie povestiri science-fiction și fantastice.

Tihomir Tika Jovanović s-a născut în 1955 în Osipaonica, municipiul Smederevo. A absolvit liceul de inginerie electrică Nikola Tesla și lucrează ca proiectant la proiectarea stațiilor din compania EMS, unde este, de asemenea, redactor al almanahului lucrărilor lucrătorilor Kolonada. Este implicat în scrierea și traducerea de lucrări în domeniul SF și în activitatea editorială. În calitate de membru al societății fanilor ficțiunii „Lazar Komarčić”, a editat mai multe numere ale fanzinei Emitor, care a câștigat premiul pentru cel mai bun fanzin la Eurocon-ul din Povdiv în 2004.

Tomislav Takač s-a născut în 1988, în Subotica, Serbia. Din copilărie a fost fascinat de tot ceea ce este straniu, ajungând în timp un fel de enciclopedie ambulantă a neobișnuitului. A început să scrie romane și povestiri în urmă cu cinci ani și nu s-a mai oprit de atunci. În prezent lucrează într-o fabrică de șosete pentru femei.

Născută în Prefectura Iwate, în 1967, Umiyuri Katsuyama (勝山 海百合) este cunoscută pentru poveștile sale cu fantome, ca și pentru scrierile sale horror și fantasy inspirate din folclorul asiatic. A scris 5 romane și 2 volume de povestiri, ca și multă proză scurtă pentru antologii horror. A câștigat locul doi la premiile BK1, categoria „Povestiri cu fantome”, pentru  “Gunba no Kikan” („Caii se întorc de la război”) în 2006, ca și mențiunea revistei Yoo Magazine, categoria „Povestiri cu fantome”,  pentru “Ryuuganseki” („Stânca Dragonului”), în 2007. Romanul său Sazanami no kuni („Tărâmul Încrustat”) a câștigat premiul Japan Fantasy Novel Award în 2011, iar Chuushi, Ayashii Nabe to Tabi o Suru (Bucătarul călător și bizarul său wok) a fost nominalizat la Premiile Seiun, categoria „Cel mai bun roman”, în 2019.

Victor Martin este un jurnalist, inginer și scriitor român de literatură științifico-fantastică. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A debutat în 1972 cu povestirea „Robinsonul spațiului”, în revista Omicron. Povestirea a fost republicată în Alfa: O antologie a literaturii de anticipație românești (1983), Almanah Anticipația 1990 (1989). A publicat în reviste din Craiova ca Agenda Olteniei, Opinia, Jurnalul de Dolj. În 2006-2009 a fost redactor la revista Autograf. Printre alte reviste la care a colaborat se numără România literară, Luceafărul, Știință și Tehnică, CPSF Anticipația, Jurnalul SF, Orfeu din ORION, Orion, Almanah Anticipația, Almanah Estival 2007 Science Fiction, Abracadabra (SUA), Porodica (Croația).

Îmi plac filmele.

Vlad Pasencu este actor improvizator, regizor și formator de improvizație teatrală. Cu experiență de peste 15 ani în artele spectacolului, a jucat sau a regizat peste 50 de formate de teatru diferite, atât în România cât și pe scena internațională. A publicat lucrări de proză scurtă în reviste cu profil S.F. & Fantasy și proză realistă: Galaxia42, Helion, Utopiqa, Ficțiunea, Cod de Poveste. În 2020 a publicat în regie proprie volumul de non-ficțiune “Un cuvânt, orice cuvânt - improvizația în teatru și dincolo de el”. A obținut premiul pentru cea mai bună povestire la Premiile Naționale pentru Science-Fiction, Romcon, ediția a 45-a, Premiul TimpOnline la Concursul Național de Literatură “Rețeaua Literară”, premiul al III-lea la Concursul Național de Proză Scurtă S.F., ediția a 38-a, și premiul al II-lea la Concursul Național de Literatură S.F. și Fantasy “Renașterea Buzioană”.

Voicu Bugariu (n. 6 iulie 1939, comuna Vâlcele, județul Covasna) este prozator și critic literar. Doctor în filologie la Universitatea din Iași cu o teză despre opera lui Marin Preda. Între 1966 – 1974, a fost redactor la revista „Astra” (Brașov), apoi, între 1974 – 1992, redactor la revista „Luceafărul” (București). Între 1990 - 1994 a fost corespondent la București al postului de radio "Deutsche Welle" din Köln. Între 1999 - 2006 a susținut o rubrică bisăptămânală în ziarul "Monitorul Expres" din Brașov. În 2008 - 2009 a susținut o rubrică în revista lunară "Astra" din Brașov. A publicat următoarele romane: „Literații se amuzau” (1983), „Curajul” (1985), „Coborâre în ape” (1986), „Platforma” (1988), „August-Decembrie” (1990). Romane SF: „Sfera” (1973, ediția a doua, 2013), „Visul lui Stephen King” (2002), „Curtezana onestă și astrologul” (2011, ediția a doua, 2014), „Jocul zeilor” (2017). Romane (sub pseudonimul Paul Antim): „Dispariția unui contabil” (1977), „Balaban și statuia” (1981), „Un Casanova călătorește spre iad” (1992). Romane și nuvele SF (sub pseudonimul Roberto R. Grant): „Zeul apatiei” (1998), „Animalul de beton” (1999), „Generatorul de realitate” (1998).

Voicu Dașcău este medic primar în obstetrică-ginecologie în Arad. Activitatea sa literară de până acum include volumele „Mitul Răpirii sau al lui Obstetrykalion din Sarkynos” și „Mitul Răpirii sau al lui Obstetrykalion din Sarkynos (ediția a II-a)”, publicate de Editura UVVG Arad în 2025, în care transformă obstetrica — sarcina și nașterea — într-o mitologie originală.