Autorii noștri

Desirina Boskovich a studiat Engleză și Scriere Creativă la universitatea americană Emory (a absolvit în 2005), iar în 2007 a absolvit și cursul Clarion Writer’s Workshop. Din 2009, proza scurtă i-a fost publicată în revistele ”Clarkesworld”, ”Fantasy Magazine”, ”Realms of Fantasy”, ”Lightspeed”, ”Nightmare” și ”Kaleidotrope”, dar și în antologii ca ”The Way of the Wizard” și ”The Apocalypse Triptych” (editate de John Joseph Adams și Hugh Howey), ”Aliens: Recent Encounters” sau ”Heiresses of Russ 2012: The Year’s Best Lesbian Speculative Fiction”. Versiuni audio i-au apărut pe Podcastle și Drabblecast. Ca editor, a coordonat în 2013 ”It Came From the North: An Anthology of Finnish Speculative Fiction”, iar în colaborare cu Jeff VanderMeer și ”The Steampunk User’s Manual”, în 2014. Articole de non-ficțiune i-au apărut în ”Lightspeed”, ”Weird Fiction Review”, ”The Steampunk Bible”, ”Wonderbook” și ”Huffington Post”.

Diana Alzner este o scriitoare de literatură science fiction și fantasy, născută în Alba Iulia, ce locuiește în Râmnicu Vâlcea. A urmat Facultatea de Litere UBB Cluj-Napoca. Diana Alzner a publicat romanul science fiction „Tunelul de la capătul lumii” în 2018, la editura Pavcon. În 2019 a publicat volumul de povestiri fantastice „Trovantul”, tot la editura Pavcon. Ambele cărți au câștigat premii RomCon, primul în 2019 la secțiunea „Cel mai bun roman”, al doilea în 2020 la secțiunea „Cel mai bun volum de povestiri”.

Născută în anul 1997 și absolventă a facultății de Automatică și Calculatoare, Diana Boitor și-a găsit pasiunea pentru scris în clasa a VI-a, după ce a luat premiul I la un concurs literar, unde a participat cu o nuvelă a genului fantasy. Mai departe, a creat cu plăcere și relaxare povestiri scurte și poezii, în română, engleză și franceză, până la absolvirea liceului. După o pauză de aproximativ 4 ani, își redescoperă pasiunea pentru scris și citit, iar în vara anului 2021 debutează cu romanul fantasy "Barion, lupul singuratic" - un roman născut din dorința de a evada din normalul de zi cu zi. În 2022, urmează un alt roman, de data aceasta epic-fantasy, "Urletul gheții". Diana este o fire veselă, entuziastă și perfecționistă. În prezent locuiește în Timișoara. Pe lângă scris și citit, este pasionată de jocuri video, pictură, gătit și ieșiri cu prietenii.

Dino Hajiyorgi s-a născut la Istanbul, în 1963. Acum locuiește în Grecia. În1987 a absolvit „Film School of Art Center College of Design” din Pasadena, California. A lucrat la regia și scenariul mai multor sereriale de animație pentru studiouri din Grecia și Germania. Este membrud e onoare al „Athenian Club of Science Fiction”. Povestirile sale au apărut în ziare, reviste, antologii și în ediția grecească a revistei „Asimov’s Magazine”. Ediția de Kindle din 2012 a cărții „Crows and Other Stories” este o colecție a povestirilor sale horror..

Originar din R. Moldova, Dinu Paladi a studiat Psihologia la Universitatea din București si Științele Comunicării la CSU Chico din California. Locuiește în Dallas, Texas (SUA), unde lucrează la compania AT&T. Îi plac SF-ul, natura și plăcintele cu brânză. In 2015 a publicat pe wattpad.com romanul NightRacer, iar ulterior două povestiri in Gazeta SF: Faldul (2018) și Fiii Zeilor (2019).

Django Wexler a absolvit Carnegie Mellon University din Pittsburgh (SUA) ca licențiat în scriere creativă, dar și informatică, apoi a lucrat la aceeași instituție drept cercetător în domeniul inteligenței artificiale. În prezent lucrează la Microsoft și locuiește în Seattle, alături de două pisici și un munte de cărți. Este bine-cunoscut pentru seria flintlock fantasy ”The Shadow Campaigns” (5 cărți), dar și pentru altele, tot fantasy (de diferite subgenuri):”Wells of Sorcery”, ”The Forbidden Library” și ”John Golden”.

Doina Roman s-a născut la Ploiești, a absolvit Business Administration la Open University Business School, UK, a lucrat pentru Agenția Internațională de Presă REUTERS și în prezent se ocupă de afaceri. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, locuiește în București cu soțul ei și cu Sookie, câinele lor Akita american. A debutat în 2014 cu romanul Pragul, Editura Tracus Arte. Au urmat: Pragul 2 – Umbra martor și Pragul 3 – Ultimul trimis Oserp, la aceeași editură. În 2017 a publicat la Editura Paralela 45 romanul Prea mulți zei pentru un deșert. În 2019 romanul Pragul este tradus în limba engleză (The Threshold) și publicat în Noua Zeelandă de Editura Eunoia Publishing Ltd. Publică proză scurtă în reviste din țară și din străinătate iar în presa românească există peste 90 de cronici, recenzii și referințe la opera sa. Premii obținute: 2015: RomCon, Convenția Națională Română de SF&F – Premiul pentru cea mai bună carte la debut în volum, 2016: finalistă RomCon – cel mai bun roman, 2017: Dortmund, Germania, SESF (Société Européenne de Science-Fiction) – Premiul CHRYSALIDE, 2017: Premiile Vladimir Colin, ediția a VII-a, București – Premiul pentru cea mai bună carte la categoria New weird, Dark fantasy, Gothic, Horror, 2018: RomCon, Convenția Națională Română de SF&F – Premiul pentru cel mai bun roman al anului 2017, 2022 – Premiul I la concursul internațional pentru proză scurtă, revista „Jurnal Israelian”, Tel Aviv, 2022 – Premiul național de SF pentru Almanahul „Utopiqa” (ARCASF)

Doina Ruști Doina Ruști a scris trilogia fanariotă, compusă din romanele Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015), după ce și-a căpătat consacrarea prin alte două romane de succes, cu miză socială: Fantoma din moară (2008) și Lizoanca la 11 ani (2009). A mai publicat Zogru (2006), Cămașa în carouri (2010), Logodnica (2017), Omulețul roșu (2010) ș.a, precum și proză scurtă. Traduse în numeroase limbi de circulație, scrierile ei s-au bucurat de recenzii laudative în multe publicații internaționale. A primit, între altele, Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România (pentru Fantoma din moară) și Premiul Ion Creangă al Academiei Române (pentru Lizoanca). Este specialistă în simbologie, profesoară la Universitatea din București și scenaristă, membră a Uniunii Scriitorilor, a PEN România și a Asociației Creatorilor de Ficțiune.

Edward Reilly s-a născut în 1944, la Adelaide, Australia de Sud. Fost profesor de liceu și lector universitar, deținător al titlurilor MA și PhD. Fondator și editor al revistei literare Azuria, publicată între 2010 și 2019. Poeziile sale au apărut în reviste precum Cordite III (Melbourne), Salzburg Poetry Review (Salzburg), Tokyo Poetry Journal (Tokyo), Literatūra ir Menas (Vilnius), precum și în North of Oxford și Three Poets (GW, 2019).

Sfatcu Emanuel-Nicolae – scriitor de ficțiune încă nepublicat Blogul personal unde postez articole pe tema efectelor modelului cultural și a preconcepțiilor transgeneraționale asupra identității de sine: https://emanuelsfatcu.wordpress.com/

Ernst Stuhlinger a fost un om de știință german-american specializat în domeniile atomic, electric, și aerospațial. A lucrat la NASA între 1960 și 1976.

Esther Caniola este elevă in clasă a VII-a la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași. A debutat în luna martie 2020 în cadrul Cenaclului Quasar, unde a citit un fragment din romanului în lucru „Celălalt Tărâm” și tot in 2020 in cadrul Cenaclului Helion cu textul „Jocul Mesei”.

Flavius Ardelean este un autor român de literatură fantastică dark (dark fantastique), care a publicat șapte romane pentru adulți și copii, precum și trei volume de proză scurtă. A primit de două ori Premiul „Vladimir Colin” la categoria Fantasy și a fost de două ori nominalizat la Premiul ”Cel mai bun tânăr romancier” al Galei pentru Tineri Scriitori de la București. Primul său roman a fost nominalizat la ”Best European Debut Award” de la ”Festival du Premier Roman” din Chambery, Franța. Ambele sale cărți pentru copii au fost nominalizate la premiul ”Cartea anului” al Galei Premiilor Culturale din Brașov. Romanul din 2015 „Scârba sfântului cu sfoară roșie” a fost tradus în germană la homunculus verlag, iar Börsenblatt l-a considerat „perla neagră a fantasticului” și Tageszeitung „opera de artă totală”. Romanul va fi publicat și în Rusia, unde Esquire Russia l-a inclus în lista celor mai așteptate traduceri pentru 2020. Flavius Ardelean a studiat ”Management în Domeniul Artelor” la Ludwigsburg și „Management Editorial” la Oxford și locuiește în Brașov, unde lucrează drept trainer certificat. Este membru în Asociația Scriitorilor de Horror și în „De Basm” (Asociaţia Scriitorilor pentru Copii şi Adolescenţi din România).

Florin Chirculescu (de profesie chirurg toracic) s-a născut la București în 1960. A debutat cu proză scurtă în anul 1993, în revista SF JSF. A câștigat Premiul pentru Debut European la Euroconul de la Glasgow din 1995, dupa care Marele Premiu al Editurii Nemira din 1997 pentru romanul Să mă tai cu tăișul bisturiului tău, scrise Josephine, tipărit la aceeași editură. De-a lungul anilor, au urmat alte distincții. A colaborat cu varii ziare și reviste, unde a publicat nuvele și povestiri, și a fost redactor-șef al revistei Nautilus. Cu pseudonimul Sebastian A. Corn a semnat volumele: 2484 Quirinal Ave (Nemira, 1996), Să mă tai cu tăișul bisturiului tău, scrise Josephine (Nemira, 1998), Cel mai înalt turn din Babylon (Nemira, 2002), Imperiul Marelui Graal (Diasfera, 2006), câștigător al Premiului Vladimir Colin în 2006, Vindecătorul (Cartea Românească, 2008), Skipper de interzonă (Millenium, 2012), Ne vom întoarce în Muribecca (Nemira, 2014), Iovik (Millenium, 2014), Eucronoza și alte nuvele (Millenium, 2017). Greva păcătoșilor sau apocrifa unui evreu este prima operă de ficțiune pe care a semnat-o cu numele său real. Romanul a fost nominalizat în 2018 la Premiile Observator Cultural, Premiile Radio România Cultural și Premiul Național de Proză Ziarul de Iași. În 2022, publică Solomonarul, un roman despre un altfel de Eminescu, prins într-o revoluție fără început și sfârșit.

Florin Giurcă (1956, com. Dumitrești, jud. Vrancea) a urmat cursurile Facultății de Automatică, Institutul Politehnic București, profesând ulterior ca inginer programator și profesor de informatică. A publicat povestiri SF și Fantasy în revistele Gazeta SF - (serie veche și serie nouă), Helion (online și tipărit), Galaxia 42, Colecția Science - Fiction și Ficțiuni.ro. A câștigat premii pentru proza scurtă, premiul Ion Creangă (basm), Rezonanțe udeștene (nuvelă), premiul Asociației Culturale Cervantes (pentru miniromanul Calculus), alte premii naționale. Activează ca redactor la revista Colecția Science - Fiction. Cărți publicate: Noaptea lemurienilor (roman, SF/Fantasy, editura Pavcon, septembrie 2017), Efectul Metamorphis (proză scurtă SF), Confesiunile omului - câine (roman fantastic), Fantazio blues (povestiri SF), Glykon (roman SF).

S-a născut pe 18 august 1971 la Câmpina şi a absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine de la Universitatea din Bucureşti cu specializările limba şi literatura engleză, respectiv limba şi literatura franceză. Este master în literaturile de expresie engleză. În 2011, a primit titlul de doctor în filologie engleză cu o lucrare despre subspecia literară (post)cyberpunk intitulată Art Wasn’t Quite Crime. Şi-a făcut debutul literar în 1992, în revista Colecţia de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice Anticipaţia, iar până acum a publicat trei volume de proză scurtă (Necropolis, 2001, An/Organic, 2004, respectivDelirul încapsulat, 2015), două romane (Gangland, 2006, respectiv Anul terminal, 2012) şi trei volume de nonficţiune (An Introduction to 20th Century British and American Fiction, 2008, Art Wasn’t Quite Crime, 2010, respectiv O introducere în opera lui Liviu Radu, 2014). Lucrările sale sunt prezente în periodicele CPSF Anticipaţia, Almanah Anticipaţia, Lumi virtuale, Helion, Jurnalul SF, Ficţiuni, fiction.ro, Galileo, Gazeta SF şi Ficţiuni.ro. A publicat schiţe şi povestiri în antologiile Nemira ’95, Nemira ’96, Almanah-antologie Nautilus, România SF 2001, Alte lumi, alte legende, AtelierKult – Povestiri fantastice, Millennium Fantasy & Science Fiction 2 – Şase ani de ficţiuni, Dansând pe Marte şi alte povestiri fantastice – A doua antologie AtelierKult, Premiile Galileo 2011, Steampunk – A doua revoluţie, Dincolo de noapte – 12 feţe ale goticului, Cele 1001 de scorneli ale Moşului SF, Ferestrele timpului, Lumi stranii şi Istorii alternative. A fost distins cu premiile ARSFan (1994, 1995) şi Vladimir Colin (2002-2005, 2005-2007), cu Premiul I la Convenţia Naţională de Science Fiction Călăraşi (1999), cu Premiul al III-lea la concursul de proză scurtă Helion (2010 şi 2011), respectiv cu premiul pentru eseu la RomCon Suceava (2015).