Autorii noștri

Anna Wu (Wu Shuang) este o scriitoare chineză de SF și scenaristă pentru filme și TV. Scenariul său, „Nori și ceață”, a câștigat medalia de aur pentru originalitate la categoria „Cel mai bun film” a premiilor Nebula pentru SF Chinez Global (nota traducătorului: Nebula din China). A fost publicată în reviste precum Galaxy's Edge și Science Fiction World. Ca traducătoare, a lucrat la colecția de povestiri a lui Ken Liu, ”The Shape of Thought”. Colecția ei de nuvele, ”Twins”, a fost publicată în 2017.

Anne Leinonen (n.1973 - Juva, Finlanda) e o autoare finlandeză de science fiction și fantasy, laureată a premiului Atorox și co-nominalizată la premiul Tähtivaeltaja în 2012. Anne Leinonen a studiat geografie la Universitatea Helsinki. A scris proză scurtă și romane Young Adult. Multe dintre operele ei sunt scrise împreună cu Eija Lappalainen.

Anni Nupponen (n. 1981) scrie mai multe genuri de literatură speculativă. Despre război și despre folosirea puterii, dar și despre dragoste și compasiune. Este inspirată de povești cu zâne, de miturile creației și de misterele uitate. A publicat patru romane și două volume de proză scurtă. Prozele ei scurte au fost de asemenea publicate în numeroase reviste. A câștigat atât premiul Kuvastaja cât și premiul Atorox pentru cel mai bun roman, respectiv cea mai bună proză scurtă finlandeză. Povestirile ei au fost traduse în limbile: engleză, estoniană, suedeză, franceză și spaniolă. Locuiește împreună cu trei pisici în Tampere, Finlanda.

Sándor Szélesi, cunoscut sub pseudonimul Anthony Sheenard, născut la Budapesta, în 23 iulie 1969, este scriitor SF, fantasy și thriller, scenarist, editor, autor a 33 de romane publicate și a peste 110 de nuvele publicate. A fost de opt ori premiat Péter Zsoldos. În septembrie 2007, la Eurocon-ul din Copenhaga, a primit premiul pentru cel mai bun autor al Societății Europene de Science Fiction drept cel mai bun autor european de science fiction al anului. Din 2018, este șeful Departamentului SF al Asociației Scriitorilor Maghiari.

Nu, nu trebuie să mă salutați cu „Privet”. Eu mi-s ardeleancă de la Maramu', deci: Servus! Am terminat Facultatea de Litere în cadrul Universității Babeş-Bolyai, cu specializarea în Etnologie, pentru că-mi place să cutreier munții și dealurile din România în căutare de personaje desprinse din mitologia noastră și întâlnite, de obicei, la foc de tabără. Prima regulă: ascunde reportofonul că intimidează bătrânii și nu mai aflăm povestea strigoiului care bântuie prin sat, a pricoliciului care urlă la lună, a Zăncii care își toarce fuiorul cântând pe prispa casei, a Pastorului Băilor care se plimbă prin galerii și mulți alții. Mai am un Master în Arheologie făcut tot la Babeş pentru că voiam să fiu procuror criminalist, dar am realizat că-mi plac mai mult morții din necropole decât Știrile de la ora 17. Susțin dreptul animalelor sălbatice de a juca un rol important în poveștile mele. Fără Lupii din „Atemporal” n-aș fi debutat în iunie 2015 în paginile virtuale ale revistei „Nautilus”. Psihoza din „Anure” n-ar fi fost posibilă fără broaștele râioase din Nr. 94, Noiembrie 2015, tot în „Nautilus”. Isabel nu-l mai săruta pe Arrow dacă acesta nu speria linxul în numărul 2 din vara lui 2015 în revista „Fantastica”. Iar Carmen Maxim n-ar fi mers în Borșa-Maramureș să strângă un corpus de texte despre dragoni dacă nu găsea ascuns și un balaur neaoș ce-și făcea veacul într-o mină auriferă. Uneori scriu și manifeste literare contra tăierii abuzive a pădurilor, ca în „Scurtă poveste de iarnă” din nr. 95/Decembrie 2015 - „Nautilus”. Alteori mă învârt printre drakaine, vampiri, zei mitologici, schizofrenici, teorii abstracte și tehnologie futuristă. Dar nu vă mai spun cum și pe unde am publicat, vă las pe voi să descoperiți cine este Antoaneta Antonov.

Antuza Genescu (n. 1968), traducătoare, este membră a Uniunii Scriitorilor din România, secțiunea Traduceri. A obținut doctoratul în filologie, cu o teză despre simbolul sângelui la Seneca și Shakespeare. Este președinta Asociației Wells-Timișoara și redactor al revistei Paradox. A tradus în limba română scriitori importanți de literatură science fiction, precum G. Wolfe, I. Asimov, R. Heinlein, S. King, H. Hendrix, C. Willis și M. R. Kowal. Povestirile sale au apărut în mai multe reviste și antologii SF românești.

Artemis Kelosaari (n. 1989) este un scriitor, jurnalist, critic literar și poet din Tampere, Finlanda. Romanul său de debut, „Omenatarha, eli kertomus huonoista Miehistä” (”Apple Garden, or, A Story of Impure Men”), a fost publicat în 2017 la editura Helmivyö. Trei dintre povestirile sale, traduse în engleză, au fost incluse în antologiile „Never Stop – Finnish Science Fiction and Fantasy Stories” și ”The Self-Inflicted Relative – 33 Fantastic Stories in 100 Words”. A scris și două cărți de non-ficțiune, una despre istoria întunecată a orașului Turku, alta despre istoria canibalismului. În 2019 și-a reunit poeziile în volumul „Poeme roș-negre”. Mai multe despre el puteți afla de pe http://artemiskelosaari.com.

Aurel Cărășel (n. 15 martie 1959, Craiova) este un profesor, ziarist și scriitor român. A lucrat ca redactor la mai multe publicații științifico-fantastice. Aurel Cărășel a condus timp de trei ani revista CPSF. A debutat în 1981, în Știință și Tehnică, cu povestirea „Stelara Fata Morgana“. A publicat povestiri în Anticipația, Jurnalul SF, Curierul Național, Convorbiri Literare, Star Trafic SF, Magazin, Strict Secret, Almanahul Ramuri, Almanahul Rebus sau în Almanahul Anticipația; fiind prezent și în unele antologii ca um ar fi Cronici microelectronice, Avertisment pentru liniștea planetei, „β” - Antologie de literatură fantastică și SF (1996), Călătorii în timp, Antologia science-fiction Nemira '95. Ca traducător a tradus unele lucrări ale lui Murray Leinster (Planeta uitată), Robert Silverberg sau David Brin (Războiul elitelor). Aurel Cărășel a condus cenaclurile „Henri Coandă“ și Asociația Creatorilor de SF ambele din Craiova și „Atlantis-Club“ din Cernavodă. În vara anului 1989, împreună cu Alexandru Mironov și Sorin Repanovici, fondează tabăra de vară Atlantykron.

Aurelia Chircu s-a născut în București, în 1980. A debutat online în 2009, cu un fragment dintr-un proiect de roman, în revista Egophobia, apoi în volum, în 2016, cu romanul Din ștreang, la editura Bookmasters. A publicat câteva povestiri fantesy în reviste electronice precum: Ficțiuni.ro, Revista de suspans, Suspans.ro sau Gazeta Sf. Este autoare a două romane în genurile historical romane, mistery, thriller, fantesy și magic realism, intitulate Taina marchizului și Sâmbătă seara, în Cișmigiu, apărute la editura Petale scrise in 2021, respectiv 2022. De asemenea, este prezentă la antologiile editurii Petale scris și în antologiile horror și Crăciun ale editurilor Velvet story și Siono.

Membru al Cenaclului ArtZONE SF Brăila.

Feri Balin (n. octombrie 1973, Cristuru Secuiesc) este pseudonimul lui Forgách Ferenc, un scriitor român de literatură științifico-fantastică. A debutat online cu povestirea Casa de vacanță. A publicat mai multe povestiri: A șasea poruncă, Damnatul, Eternele roluri, Extrem, Overwrite, Planeta zeilor, Să nu te temi ,Creator, Consolarea, etc. A debutat pe hârtie cu povestirea "Restricția" în volumul colectiv Alte Țărmuri. Povestirea sa „Fericitul viitor” a apărut în Almanah Anticipația 2016. Este membru fondator al Societății Române de Science-Fiction și Fantasy. Este membru al Cenaclului ProspectArt.

Bao Shu este un scriitor chinez de SF, din Xi'an. A început să scrie în 2010, iar de atunci a publicat 2 colecții de proză scurtă și 4 romane, inclusiv „Ruinele timpului” și „Problema X a celor 3 corpuri: Izbăvirea Timpului”. Povestirile sale au fost frecvent publicate în reviste ca Science Fiction World, ZUI Fiction, Knowledge is Power și People's Literature. În China a câștigat mai multe premii literare majore. În engleză a apărut în F&SF și Clarkesworld.

Beatrice Badea - născută la Iași pe data de 12 ianuarie 1977, Licență în Sociologie, Master în Fitness și Estetică Corporală - Univ Al.I.Cuza - Iași ,de profesie antrenor sportiv ramura aerobic-fitness (atestat eliberat de Facultatea de Educatie Fizică și Sport și DJTS în anul 2002), am debutat în literatură la vârsta de 16 ani, în anul 1993, în cadrul Cenaclului Quasar Iași, în suplimentul QY al Bursei deNord-Est, cu un fragment de roman. Am mai publicat texte horror, fantasy și SciFi in Supernova. În anul 2011, am publicat miniromanul de horror parodic ALICE ÎN ȚARA NEBUNILOR – Ed. Alfa, prefațată de domnul George Ceaușu. În 2014 am realizat scenariul și distribuția pentru un spot publicitar cu tematică SciFi, care a fost difuzat în centre comerciale, mediul online și la evenimente studențești. Alte texte au fost publicate în Junimea Studențească nr.13-14 /2019 și pe pagina de facebook Scifitamin BB-.

Bianca Ghelbere este în anul 3 la facultatea de teatru, film și media din Viena, urmând a începe studiile la științe politice în toamnă și masteratul în domeniul istoriei contemporane. Pasiunea pentru scris și analiză de producții cinematografice a putut fi cizelată prin studiul teoretic obținut în domeniul academic, ca mai apoi, din dorința de a aborda arta filmului dintr-o perspectivă strict personală, neîngrădită, luând nașterea colaborarea cu blogdefilm.ro și inaugurarea unui site propriu, dedicat scrierilor pe o serie de domenii, precum și fotografiei, călătoritului (bianca-maria.ro). Pe lângă aceasta, Bianca publică recenzii culturale, cu accent pe film, la ziarul cu apariție săptămânală BanatulAzi.

Absolvent al unei școli de artă în 1983 (secție secundară) și al Academiei Naționale de Teatru în 1987 (specializare principală), Bob Bello este un scriitor și producător de science-fiction cu experiență, precum și un artist vizionar. Majoritatea lucrărilor sale sunt publicate în antologia STARCALL, o colecție de drame radiofonice și scenarii de televiziune adaptate în formă de roman, disponibilă în toate formatele pe Amazon și Barnes & Noble.

Bogdan Hrib s-a născut și trăiește în București. Inginer constructor fără să fi lucrat o singură zi, fotojurnalist în anii 1990, are un doctorat în media și cinema, a publicat articole despre piața de carte și jurnalism; este lector universitar la Facultatea de Management a SNSPA. În 1993 se numără printre fondatorii editurii Tritonic și de atunci, fără întrerupere, este editor de carte. În 2007 apare prima ediție a romanului polițist Filiera grecească, avându-l ca personaj principal pe Stelian Munteanu, urmat de alte patru volume din aceeași serie: Blestemul manuscrisului (co-autor Răzvan Dolea), Somalia, Mon Amour (co-autor Sofia Matei), Ucideți generalul, Patimile doamnei ministru. Romanul Ultima fotografie nu face parte din serie și este mai curând un roman social sau de dragoste. A mai publicat două volume de povestiri și a editat două volume colective: Noir de București și Gastro Noir. Experiența lui în zona editorială se află adunată în volumul Editor de unul singur. Management în industria cărții.

Bogdan Piticariu, născut în Bucovina, în Vatra Dornei, este absolvent al Facultăţii de Jurnalism Engleză a Universităţii de Vest. Stadiul intens şi hiper-activ din presa locală, de mai mult de zece ani, timp în care a fost pe rând redactor pe social, cazuistică, poliţie, justiţie, apoi redactor şef l-a ajutat să cunoască aproape toate faţetele societăţii româneşti aflate oarecum în recuperare după perioada de tranziţie post-comunistă. În perioada în care era redactor şef, publicaţia la care lucra a primit Premiul Societăţii „Timişoara” „pentru contribuţia avută prin intermediul cuvântului scris la dezvoltarea spiritului civic, la promovarea principiilor democraţiei şi ale statului de drept în România“. După stadiul din presă, s-a reprofilat pe o altă pasiune - traducerile, domeniu în care lucrează şi acum şi îi oferă certitudinea că nicio zi nu este la fel. A tradus de la scenarii de filme comerciale, seriale şi animaţii până la manuale tehnice pentru aviaţie, mandate europene de arestare şi thrillere de război. În lipsa sau amintirea scrisului în exces din presă, a găsit un refugiu în proză, scurtă, în prima fază. O povestire din primul volum de povestiri - „Drăculea”, a fost publicată, în traducerea sa, în urma unui concurs de gen, într-una dintre cele mai antologii anuale de horror din SUA, „Trembling With Fear”. Al doilea volum al său de povestiri, Vodcă roşie, a fost lansat la Bookfest Timişoara în 2024. Cel de-al treilea, „Romanian gothic” – are lansarea programată la Bookfest, la finalul lunii martie. Interesat de gotic, mituri balcanice şi muzică rock, a făcut pasul de la stilul de lucru “înregimentat” la cel de freelancer, preţuind liberatea şi flexibilitatea care vin la pachet.

Trăiesc în Cluj şi lucrez în IT de peste 20 de ani. SF-ul m-a ajutat să descopăr frumuseţea astronomiei şi astrofotografiei. În literatură mi-am făcut debutul cu o menţiune la prima ediţie a Concursului Naţional de SF & Fantasy organizat de Renaşterea Buzoiană, la secţiunea SF, cu povestirea „Scurtă istorie a naşterii Crăciunului”. De atunci am mai publicat proză scurtă pe liternet.ro şi în fanzin ArtZONE SF.

Bojan Ekselenski s-a născut în Celje, Slovenia. În anii 90 a fost încorporat în armata iugoslavă și atunci a început să imagineze lumea sa fantasy din „Cavaleri și vrăjitori”. Prima carte a publicat-o în 2007 - „Vitezi in Čarovniki: Indigo otroci" („Cavaleri și vrăjitori - copii la indigo”).