Un număr solid, chiar dacă mi-au plăcut cu adevărat doar 9 din cele 23 de benzi desenate, iar “tematica” (micile detalii demonstrează marile schimbări, oarecum) a fost clar inventată de Frissen selecționând din materialele trimise pe adresa redacției, și e mult mai puțin respectată decât în celelalte numere ????
Métal Hurlant #10
Trois jours en septembre (Nikola Pisarev) – Groundhog Day și o anomalie gravitațională. 4/5.
Appartement vue mer (Grégory Panaccione) – O ușă spre paradis. 3/5.
Brèches (Yuri Campos) – O fată vede breșele din realitate. Ce va alege? 4/5.
Eva (Poitier / Seera) – Eva crede că lumea devine tot mai artificială. Poate că are dreptate. Idee banală, final la fel. 2/5.
Une journée comme les autres (Munuera) – Chiar și zeii din Olimp au problemele lor. O farsă simpatică, frumos desenată, dar… ce caută în Metal Hurlant? ???? 3/5.
Ne quittez pas (Chabouté) – Un tip așteaptă să intre în legătură cu un agent de relații cu clienții. Final evident (Chabouté fait du Chabouté, quoi…) și încă o poveste care n-ar fi intrat aici dacă nu era semnată de un monstru sacru. 2/5.
Life In A Day (Peyraud / Lapone) – Groundhog Day noir în stil fifties. Ador desenul. 4/5.
Le trou (Eliot) – Într-o relație apare o gaură. Și în peretele dormitorului lor, la fel. Banal, previzibil și prost desenat. 1/5.
Life+ (Joseph Falzon) – Inteligența artificială știe mai bine decât tine ce-ți trebuie. În sfârșit, genul de sarcasm pe care îl așteptam de la MH. 5/5.
Touplitou et ses amis (Thomas Bidault) – Un iepure albastru și prietenii lui înoată într-un râu de ciocolată, traversează curcubee și mănâncă tort pe plaja unui ocean de zahăr roz. Da, chiar e prea perfect ca să fie adevărat. 3/5.
Happy Death (Panaccione / Zaghi) – Cronica unei morți anunțate – gag extrem de previzibil, dar frumos desenat. 2/5.
Prendre la vague (Bécu / Moran) – Ce se întâmplă pe Marte rămâne pe Marte – mai ales când furtunile magnetice au efectul secundar să șteargă amintiri. 3/5.
Comme dans un rêve (Rojzman / Revel) – Aceeași idee ca în Appartement vue mer, scrisă mai prost. Mi-a plăcut desenul, totuși. 2/5.
Bureaucratie éternelle (Maria Protas) – A doua sosire a lui Hristos duce la complicații birocratice. Dar Igor suportă totul cu stoicism, pentru că vrea să vorbească din nou cu bunica. Ilustrații picturale și prea mult text pentru un gag cinic. 3/5.
Monsieur Henri (Pog / Clero) – Un actor și o oglindă. Desen urât, mesaj banal, final meh, dar micile surprize sunt bine dozate și e totuși o realizare să rezumi o viață în șase pagini. 2/5.
Une petite fin du monde (Fabrizio Dori) – Dumnezeu s-a refugiat în veceul domnului Zapruder și are nevoie de terapie. 4/5.
Cendres (Facundo Nehuen Lopez) – În fiecare chirurg plastic doarme un artist. Unii îl mai trezesc din când în când ???? Manga în Métal Hurlant? ???? Aproape. 3/5.
Tombés du ciel (Bozino / Sagar) – “It’s raining men” ? Nu, e mai degrabă “It’s raining dead” plus o satiră fină a cursei de șoareci în care trăim plus ideea din povestirea lui Munuera, dar mai bine exploatată, plus un final fatalmente previzibil dar care m-a făcut să râd. 4/5.
Ego 5.2 (Nikola Witko) – Și dacă Alexa ar fi misogină? Același punct de pornire ca Life+, dar altă călătorie. 4/5.
Quantum God (Florian Breuil) – Când încerci să rulezi programe prea puternice pe un calculator prea vechi, riști să-i topești microprocesorul. Poem filozofic construit în jurul unor imagini gândite să șocheze. 3/5.
Eracle (Alessio Fioriniello) – Hercule, erou cosmic în plină criză existențială. Șoc, sânge și halucinații. 2/5.
L’homme au téléphone (Dionnet / Margerin, apărută inițial în 1977) – În numărul trecut au promis că vor publica doar povești noi, dar au renunțat deja la idee ???? Normal, această satiră a sistemelor clientelare e mai bună decât majoritatea celorlalte povești din acest număr. 4/5.
Sousvivalisme (Alex Ristorcelli) – bedeizare a unei povestiri de Philip K Dick, “Breakfast at twilight”, ceea ce o face de departe cea mai bună poveste din acest număr ???? 5/5.
Mai găsiți o multime de recenzii de carte și film, precum și un Interviu-mamut cu Alan Moore despre capitalism, etică și benzi desenate, un dosar uriaș Barbie și unul minuscul Oppenheimer, și interviuri cu Mariana Enriquez, regina literaturii horror argnentiniene, și Catherine Robbe-Grillet, nonagenară sadomasochistă.
