Am așteptat cu interes informații legate de SF-ul de limba rusă, pentru că este o zonă culturală deosebit de interesantă și mai greu accesibilă din cauza barierei lingvistice, mai greu penetrabilă cu ajutorul sistemelor de traducere automată disponibile online. De aceea îi mulțumesc lui Andrey Malyshkin pentru material și lui Cristian Vicol pentru traducere.
(Darius Hupov) Te rog să te prezinți cititorilor noștri (câteva informații despre tine și despre activitatea ta sefistă.)
(Andrey Malyshkin) Pentru început, pot spune că sunt fan. Citesc literatură SF și merg la convențiile și prezentările din Rusia, dar și din alte țări. Promovez literatura rusă contemporană acolo unde oamenii sunt interesați de ea (în chip surprinzător, foarte puțini fani ruși călătoresc în afara țării). Scriu recenzii, traduc destul de mult, alcătuiesc biografii de autori. Așa că da, cred că aș putea fi numit un fan.
Povestește-ne un pic despre istoria literaturii SF din Rusia.
E imposibil să o fac pe scurt. La fel ca în literatura mondială, literatura SF din Rusia a început cu traducerile lui Jules Verne și H.G. Wells, deși trebuie menționat ca la începutul secolului trecut mai toate noutățile erau traduse și publicate. Totuși, cei doi au ajuns să fie printre cei mai influenți. Cât despre ruși, nu au fost foarte multe nume cunoscute. Tsiolkovsky și Alexander Bogdanov au fost printre cei mai cunoscuți din acea perioadă; cei doi au fost traduși în engleză.
Apoi a venit Revoluția și procesul de restructurare a gândirii. A durat vreo cinci ani până ce literatura SF și-a revenit din dezordinea produsă de revoluție și de războiul civil care a urmat. Perioada de înflorire a ficțiunii de gazetă (ceea ce americanii ar numi pulp) a coincis cu desfășurarea Noii Politici Economice 1
În aceste periodice apar nume și texte destul de interesante. Țin să amintesc „Aelita” de Alexey Tolstoy, „Plutonia” și „Tărâmul Sannikov” de Vladimir Obruchev, dar și alte lucrări de Alexander Belyaev.
În anii ’30 libertatea de gândire a fost interzisă (cum altfel să ne imaginăm viitorul, nu doar cel comunist). În acea perioadă a apărut „ficțiunea cu obiectiv pe termen scurt” care descria viitorul apropiat, ce va fi peste 2-3 ani. S-a tot scris așa cam un deceniu și jumătate, până la mijlocul anilor ’50, când au apărut primele scrieri ale lui Ivan Efremov, care a arătat că există și alte feluri de a scrie ficțiune și că putem privi și în viitorul îndepărtat. Sfârșitul deceniului a marcat apariția vedetelor literaturii SF-frații Strugatsky. Pentru multă vreme cei doi au fost punctele de referință ale scriitorilor aspiranți.
În plus, aș mai adăuga un autor, primul care a scris literatură science fiction pentru adolescenți – Kir Bulychev – un ciclu de romane despre o fată pe nume Alice.
Desigur, nu doar cei ante menționați au scris SF, există o colecție uriașă de scriitori de gen a căror faimă oscilează de la „mici clasici” la autori de care mai știu doar criticii.
Următoarea schimbare în SF a venit la începutul Perestroikăi. Exista o nevoie de a prezenta o alternativă la toată literatura tradusă, care saturase piața. Cei care au reușit asta (în SF) au fost Victor Pelevin și Sergey Lukyanenko.
În ultimii ani am observat că există un trend global: există foarte puțini scriitori moderni care pot scrie cu ușurință despre descoperirile științifice actuale. În Rusia, cei 30 de ani care au trecut de la căderea URSS au dus la o încetinire a descoperirilor științifice, dar care nu a însemnat și o împuținare a scriitorilor SF de calitate: se publică în jur de 12 titluri noi în fiecare an.
Care sunt cele mai populare reviste și fanzine SF (tipărite și online) din Rusia?
Din păcate, în acest moment situația este una destul de dificilă. Trebuie să reținem că revistele care publică ficțiune în limba rusă nu apar doar în Rusia. Mai mult, proză nu se publică doar în reviste specializate, ci și în revistele literare.
La începutul anilor ’90, pe piața din Rusia a existat o explozie de reviste. Tot felul de publicații au apărut peste noapte și au dispărut la fel de repede. Pentru o lungă perioadă de timp (din 1991 încoace) monopolul a fost deținut de „Esli” („Dacă”), care a și reprezentat standardul pentru revistele de gen. Erau la curent cu mișcarea SF mondială și traduceau texte publicate în revistele americane, iar uneori scoteau diferite numere tematice despre ficțiunea europeană. Până la începutul deceniului trecut „Esli” era singura revistă devotată în întregime literaturii SF. Apoi au apărut pe piață, aproape simultan, două reviste dedicate nișei. În 2002 a fost tipărit primul număr din „Polden’ XXI Century” (La amiază. Secolul XXI). Editorul șef al revistei era Boris Strugatsky, care a început să publice ficțiune de gen. Apoi, în 2003, a apărut primul număr din „Mir Fantasitiki” (Lumea SF), revistă de recenzii și recomandări de cărți, filme și jocuri SF.
„Esli”, care a apărut constant timp de 22 de ani (a revenit pentru o perioadă între 2015 și 2017, când a primit și premiul Eurocon) a dispărut. „Polden’ XXI Century” a scos numere timp de 12 ani (există și un almanah, tipărit de ultimul redactor șef), apoi s-a închis odată cu moartea redactorului șef. „Mir Fantasitiki” a avut activitate timp de 15 ani, până în 2018 (mulțumită străduinței redactorilor, revista va fi publicată la altă editură). Prin urmare, deocamdată nu există nicio revistă importantă de SF în Rusia.
Desigur, mai există un număr de alte reviste tipărite, care au o circulație mai mică și sunt dedicate promovării literaturii SF (fără să se axeze exclusiv pe această nișă): „Iskatel’” („Iscoada”), „Uralskij Sledopyt” („Cercetașul din Urali”), “Nauka i zhisn’” („Știința și Viața”), “Chimia i zhisn’” (Chimia și Viața), etc.
Să privim și în curtea vecinilor. Una din primele reviste SF importante de la începutul anilor ’90 a fost „Fanakirm Mega”. Revista a apărut în Belarus și a avut actvitate timp de șase ani. Apoi a urmat o pauză. În 2003, în Ucraina a văzut lumina zilei “Real’nost’ Fantastiki” (Realitatea Ficțiunii), care a publicat numere timp de 8 ani și a câștigat și premiul Eurocon pentru cea mai bună revistă. O altă apariție din Belarus a fost „Cosmoport”, care avut activitate editorială din 2013 până în 2015 și care, la rândul ei, a reușit să câștige premiul Eurocon.
În prezent există mai multe reviste în limba rusă apărute în afara Rusiei, care publică traduceri și texte în limba noastră: „The Milky Way” (Israel), „Porog-AK”, „RBZh Azimut” (amândouă în Ucraina), „Edita” (Germania).
Este foarte greu să urmărești activitatea fanzinelor, deoarece apar într-un tiraj foarte mic și localizat. Probabil cea mai cuprinzătoare listă a publicațiilor de acest fel a fost redactată de Evgeny Kharitonov în lucrarea „Literatura fantastică tipărită în samizdat între 1966-2006. URSS și CSI2 Rusia. ”
Pentru o lungă perioadă de timp „Fanzinul Volgograd” a reprezentat modelul de urmat pentru acest tip de publicație. La fel și „Shaltaj-Boltaj” („Humpty Dumpty”- a câștigat premiul Eurocon pentru fanzin), care a apărut între 1995 și 2012.
În 2014, în Rostov-pe-Don a apărut fanzinul online „Pritiazhenie” (Atracția),– au câștigat și ei un Eurocon pentru cel mai bun fanzin – care a fost creat de fanii unuia dintre cele mai vechi cluburi de science fiction din țară. Dintre cele apărute de curând, demne de menționat sunt „Aconit” – fanzin online – și „Naidi Lesoruba” („Găsește Țapinarul”), care tipăresc weird și alte genuri de literatură nonconformistă.
Mai știu că există comunități de fani ai genului role playing games care dețin fanzine, dar eu m-am intersectat destul de rar cu ele.
Firește, există și revistele online. Aș menționa site-ul celor de la „Mir Fantastiki”, care au o arhivă destul de cuprinzătoare, inclusiv materiale care nu au fost incluse în varianta tipărită. Totuși, cel mai interesat proiect din această categorie este revista „Darker”, o publicație online axată pe literatura de tip mistery și horror. Edițiile lor se pot citi și în format PDF. Aparițiile sunt lunare și au fost și ei premiați cu un Eurocon pentru cel mai bun fanzin.
Sunt reviste bune, dar prea puține.
Care sunt cluburile de SF&F care au întâlniri regulate?
Nu știu foarte multe. Din cele vechi aș menționa CLF „Attraction”, fondat în Rostov-pe-Don. Mai există întâlniri ale scriitorilor de SF care fac parte din Uniunea Scriitorilor din Sankt Petersburg. Totuși, având în vedere că trăim în era internetului, pot să presupun că există foarte multe comunități online. „Fantlab” este unul dintre cele mai mari portaluri din Rusia. Are mii de vizitatori unici din întreaga țară, care intră zilnic și schimbă idei sau proze. Acesta este doar unul. Mai sunt și altele.
Care sunt cele maI importante asociații SF&F locale și naționale?
Nu prea există, probabil în virtutea unui anumit moment istoric. Sunt câteva de formă, onorifice, la care poți apela și poți plăti în schimbul unor titluri onorifice și a unui „laudatio” în care vor spune despre tine că ești un geniu. Întrebarea pe care am pus-o adineauri rămâne validă – putem considera drept asociații acele platforme online, portalurile pe care le menționam mai devreme? De exemplu, utilizatorii site-ului fantlab.ru votează anual cele mai bune cărți și filme. Știu că 80 sau 100 de voturi, cam atât se adună, nu înseamnă foarte mult, dar totuși e ceva. Un alt exemplu vizează revista „Mir Fantastiki”. Editura a decis să nu o mai publice. Pentru reînvierea ei, s-a făcut un vot. Cei care doreau să voteze trebuiau să plătească dreptul de a se exprima. S-a strâns o sumă record pentru acea perioadă, mult mai mult decât era nevoie pentru a se continua tipărirea ei. Nu e acesta exemplu de comunitate unită? Acești oameni nu fac parte din asociații profesioniste. Nu știu dacă ele vor apărea prea curând. Vom trăi și vom vedea.
Care sunt editurile care publică îndeosebi SF și Fantasy?
Nu prea există edituri specializate în publicarea exclusivă a literaturii de gen. Amintesc de „Book Club Fantastika” (publică volume din universul Warhammer, dar și câțiva alți autori străini – Ann Leckie, Hannu Rajaniemi), „Prestige Book” (publică retro-SF). Tirajul acestor cărți este destul de mic, în jur de 1000 de copii la nivel național (în 2017 un tiraj de 500 de copii reprezenta jumătate din tirajul complet al tuturor cărților SF publicate). Majoritatea ficțiunii este publicată de două edituri uriașe: Eksmo și AST (aproximativ 80% din volumele de ficțiune apar la ei), deși trebuie spus că, în realitate, cele două companii sunt, de fapt, aceeași – deținute de un singur gigant editorial. Ar mai trebui menționată și Azbuka-Atticus, o editură din Sankt Petersburg care încearcă să își facă loc pe piața de carte SF&F.
De curând, diferite edituri care s-au specializat pe publicarea benzilor desenate și a romanelor grafice au devenit mai active. Aș menționa „Bubble”, „Zangavar”, „Komilfo” (Comme il faut – și ei parte a Eksmo-AST), care publică atât materiale traduse, cât și din cele trimise de autori din Rusia. Din 2012, editura „Bubble” a început o acțiune similară cu ceea ce face Marvel și publică serii de benzi desenate rusești a căror acțiune se petrece într-un multivers.
Uneori, editurile publică și la comandă, mai ales lucrări cerute de către fani. Astfel că cititorul are la dispoziție un volum îndestulător de romane, proză scurtă, benzi desenate și romane grafice din care poate alege.
Care sunt cele mai populare convenții SF&F din Rusia. Cum își atrag vizitatorii?
Depinde foarte mult de ce anume preferi.
Aș vrea, în primul rând, să menționez cea mai veche convenție a scriitorilor și a fanilor de SF din Rusia și din URSS – cea organizată anual, din 1981, în Ekaterinburg. Primele convenții au fost ceva cu totul deosebit pentru vremurile acelea. Acum lucrurile stau un pic altfel, nu foarte rău, dar e loc de mai bine. Cea din Ekaterinburg este, probabil, cel mai important eveniment de acest fel de dincolo de Urali.
Din 1991, în Kazan se organizează un festival anual – Zilantcon – destinat fanilor de science fiction și a celor interesați de activitățile role playing game. Dar activitățile nu sunt specifice și exclusive pentru fanii jocurilor RPG. În cadrul evenimentului se organizează turnee de arte marțiale, de scrimă, târguri medievale, concursuri între muzicieni, în general activități inspirate din diferite periaode de timp și din diferite cărți.
Acum, pentru că industria benzilor desenate o duce atât de bine, au apărut și la noi diverse convenții de gen, majoritatea în orașele mari, de peste 1 milion de locuitori. Cel mai mare este ComicCon Rusia.
În Sankt Petersburg mai au loc alte două festivaluri. Unul este StarCon și este dedicat științei, astronauticii, roboticii, dar și pasionaților de SF și Fantasy. Celălalt este EpicCon și este destinat filmelor, benzilor desenate, jocurilor pe calculator și serialelor TV.
În afară de cele de mai sus, mai sunt încă trei festivaluri importante, organizate exclusiv pentru pasionații de literatură SF&F.
RosCon este de multă vreme cea mai mare convenție exclusiv rusească. Aici se organizează întâlniri cu scriitorii, se fac workshopuri și se oferă premii. Totuși, în ultimii ani, datorită evenimentelor mult mai distractive (cum ar fi ComicCon), evenimentul și-a pierdut o parte din public. Poate și din acest motiv calitatea prezentărilor de la RosCon s-a deteriorat.
În opinia mea, cea mai importantă convenție care se ocupă de diferitele aspecte ale literaturii contemporane (sunt aduși traducători, critici ai literaturii SF moderne, etc.) este „Petersburg Fantastic Assembly”. Activitățile sunt numeroase: workshop-uri, seminarii, întâlniri cu cititorii, mese rotunde, discuții și concerte. Programul este organizat pe secțiuni tematice (de exemplu: secțiunea de creative writing, secțiunea de dezbatere a mitologiei, secțiunea de divertisment, etc.), fapt care îți permite să mergi doar unde te interesează. E și singura convenție care invită scriitori contemporani de science fiction din alte țări.
Care sunt cei mai importanți scriitori contemporani ruși de SF&F?
Am să îți spun care cred eu că sunt. Un criteriu al recunoașterii este dacă au fost sau nu traduși în alte limbi. Cei pe care îi menționez eu sunt populari în Rusia: Victor Pelevin, Sergey, Lukyanenko, Anna Starobinets, Lyudmila Petrushevskaya, Dmitry Glukhovsky, Max Frei, Marina and Sergey Dyachenko.
Firește, sunt mulți alții care nu au beneficiat încă de traduceri în limba engleză. Dintre ei aș dori să îi amintesc pe Vladimir Panov, Maria Semenova, Henry Lyon Oldie, Nik Perumov. I-aș mai pune și pe autorii genului „color wave”3: Yulia Zonis, Dmitry Kolodan, dar și pe Mike Gelprin împreună cu autorii care fac parte din proiectul „Oglinda”. Mă mai interesează și scriitori mai vechi, Evgeny Lukin și Sviatoslav Loginov.
Ce artiști grafici de SF&F din Rusia recomanzi?
O întrebare complicată. Cred că ar trebui să îi împart pe categorii.
- Ilustratori de carte (coperte și ilustrații interioare)
Atunci când vorbim despre artiști, vizualizarea muncii lor este foarte importantă, doar așa poți să spui dacă îți plac sau nu. Așa că, în loc să îți scriu despre ei, am să-ți las numele și un link unde le poți vedea portofoliul.
Sergey Shikin – https://fantlab.ru/art15
Andrew Ferez – https://fantlab.ru/art287
Vladimir Bondar’ – https://fantlab.ru/art1
Anton Lomaev – https://fantlab.ru/art67
Vitalij Ekleris – https://fantlab.ru/art119
- Artiști de benzi desenate
Ascold Akishin este un clasic al benzilor desenate moderne. O mai recomand pe Maria Privalova (https://fantlab.ru/art18562) și pe Julia Litvinova (https://fantlab.ru/art18899). Mai sunt și alții, după cum îți ziceam, piața de bandă desenată din Rusia a explodat.
- Artiști care nu intră în primele două categorii:
Igor Savin – https://igorsavin.livejournal.com/
Viktor Titov – https://www.artstation.com/viktortitov
Sergey Kolesov – https://www.artstation.com/peleng
Alex Andreev – http://alexandreev.com/artworks/collection/free-downloads/
Alexey Kurbatov – https://tanjand.livejournal.com/2356124.html
Max Kostenko – https://max-kostenko.com/
Care este elementul de originalitate a SF-ului rusesc?
Asta este o întrebare grea, care nu are niciun răspuns definitiv. Pentru a vorbi despre originalitate, trebuie să avem o înțelegere aprofundată a celorlalte subgenuri literare. Orice temă prezentă în literatura noastră apare în mare parte și altundeva. Revanșismul, folosirea elementelor de folclor național, focalizarea pe trăirea interioară a omului, etc.
1. Noua Politică Economică – a fost un sistem de reforme economice introdus în 1921 de către Vladimir Lenin. NPE a presupus un compromis făcut de guvernul bolșevic cu economia de piață deschisă, deoarece a permis proprietatea privată în anumite sectoare ale economiei. NPE s-a încheiat în momentul colectivizării agricole impuse de către Stalin, (n.tr).
2. Comunitatea Statelor Independente, (n.tr).
3. Color wave: gen al literaturii SF, specific Rusiei, apărut la începutul anilor 2000, (n.tr.)
