Dependent de plăcerea pe care o resimţea de fiecare dată cȃnd făcea abdomene, Arni se dezbrăcă ȋn camera lui de la etajul zece şi se ȋntinse cu spatele pe salteaua albastră de izopren aşezată ȋn dreptul ferestrei deschise. Cu mâinile depărtate de corp respiră profund de câteva ori, extinzând şi contractând abdomenul pe fiecare timp al respiraţiei. Apoi ȋşi aduse mâinile deasupra capului şi ȋncepu să-şi flexeze corpul din talie ca pe un briceag, pe care-l închidea şi-l deschidea cadenţat ridicându-şi mâinile şi picioarele până când ajungeau să se-atingă, după care le depărta tot mai mult revenind progresiv la orizontală. Toată maşinăria corpului era implicată în această mişcare semicirculară, contribuind indirect cu alte grupe de muşchi la echilibristica menită să-i tonifice abdomenul.
În timp ce număra ȋn gând repetările, Arni se concentra cu ochii ȋnchişi pe vizualizarea contracţiei muşchilor, fără să poată vedea arcul de lumină pe care corpul lui ȋn mişcare ȋl alcătuia ȋn aerul cald din fotonii care se lipeau nenumăraţi de pielea lui transpirată. După ce ajunse la capătul seriei, Arni nu se opri decât din numărat, având sentimentul că poate să continue exerciţiul la nesfârşit, fără să obosească, ca un perpetuum mobile care se alimenta din plăcerea nesfârşită pe care i-o provoca propria funcţionare. Nu ȋşi amintea să se fi simţit vreodată atât de puternic şi nu se miră când mintea ȋl dezlegă din mănunchiurile de frânghii ale muşchilor, care continuau să-i plieze corpul rămas pe saltea, şi ȋl puse să tragă de o halteră cu multe discuri la un aparat pentru biceps.
Sprijinit de banca tapiţată a aparatului, care gemea sub el presată ȋntre braţe şi piept, Arni nu-şi mişca decât antebraţele, lăsând toată greutatea halterei să-i cadă numai pe bicepşi. Cu ochii ȋnchişi, se concentra să menţină tensiunea ȋn ei pe toată cursa mişcării ca să-i pompeze cu şi mai mult sânge. Mintea lui era la fel de ȋncordată, ca şi cum i-ar fi coborât ȋn bicepşi şi ar fi tras odată cu ei de haltera grea pe care o ridica la fiecare repetare până la nivelul umerilor, după care o cobora lent oprind-o atent ȋnainte să-şi ȋntindă complet braţele. Pe măsură ce muşchii i se umflau, ȋntărindu-se ca piatra, efortul făcut ca să-şi ȋndoaie braţele, pe care se îngroşa o reţea proeminentă de vene, era tot mai mare, iar pielea care le învelea devenea din ce ȋn ce mai strâmtă, ca mânecile unei bluze supraelastice cu câteva numere mai mici. Arni simţi ȋn bicepşi o senzaţie puternică de arsură, dar nu se lăsă şi mai forţă ȋncă o repetare. Înainte să ducă mişcarea până la capăt o usturime atroce ȋi străbătu braţele, ca şi cum ar fi trecut peste ele tăişurile ascuţite a zeci de lame de ras.
Șocul durerii fu atât de real că Arni se ȋntoarse instantaneu pe saltea şi nu mai ȋndrăzni să facă nicio mişcare. Fiori de groază ȋi traversară tot corpul la gândul că braţele lui s-ar putea să nu fie ȋn regulă şi că plăsmuirea cu haltera le-ar fi afectat şi ȋn realitate. Îşi aminti că visase o dată că fumează şi când se trezise avea ȋn gură un gust pronunţat de tutun. Un ţiuit puternic ȋi răbufni ȋn urechi acompaniat imediat de zvâcnetul tâmplelor sub bătăile de ciocan ale inimii.
Arni respiră profund să se liniştească, după care ȋşi ridică braţele şi deschise temător ochii. Când descoperi noua realitate se făcu alb ca varul. Ochii aproape că ȋi ieşeau din orbite cercetând ȋngroziţi găurile căscate ȋn pielea ce semăna cu o ţesătură roasă de molii. Cele mai mari despicături le avea pe faţa anterioară a articulaţiei cotului unde rupturile mai mici se lărgiseră până se uniseră ȋntre ele formând şanţuri lungi pe care ghearele minţii lui diabolice le săpaseră adânc ȋn piele scoţând la iveală fibrele musculare de dedesubt.
Arni se ridică ȋn fund şi ȋşi trecu ȋnfrigurat degetele peste pielea ciuruită care ȋi sluţea braţele. Când ajunse la umeri descoperi cu oroare rupturi noi ramificându-se şi pe piept. Era doar o chestiune de timp ca aceste rupturi să ȋnainteze şi să-i destrame pielea de pe toată suprafaţa corpului. Dar Arni nu voia să mai aştepte până atunci. Se ridică imediat ȋn picioare şi se aruncă pe fereastră.
