Cărți și gadgeturi(timp de citire: 3 minute)

Cu câteva luni în urmă, la un eveniment SF, i s-a reproșat tinerei generații că nu mai citește, ci e dependentă de gadgeturi. M-am amuzat. În SF-ul secolului trecut, se considera că volumele se vor metamorfoza tocmai în aceste gadgeturi. Atunci visam la această transformare, iar acum o anatemizăm?

Ceva mai aproape de momentul actual, am asistat la modul cum gadgeturile și platformele accesate cu ele, coordonate cu mare grijă, pot influența radical situația politică a unei țări. Mai mult, în discuții am ajuns să avem pe un taler al balanței treizeci de secunde de informație gata digerată de acele platforme, iar pe celălalt zeci de ani de studii critice și mii de cărți citite. În această bătălie, cei care mestecau o opinie auzită de la alții considerau că aceasta îi validează pentru a contesta opinia informată a celor din a doua categorie. Prin urmare, iată că, totuși, cititul e util, oferind informații, deschizând mintea, în timp ce gadgeturile pot crea falsa impresie a cunoașterii, când, în realitate, se bazează doar pe întărirea unor bias-uri.

Cred că o analiză corectă n-ar trebui nici să anatemizeze o direcție, nici s-o ridice în slăvi pe cealaltă. Poți învăța din ceea ce citești, poți dobândi o înțelegere mai profundă asupra lucrurilor, poți realiza corelații mai complexe. Dar, la fel, poți acumula titluri, pagini și povești fără să rămâi cu mare lucru, în afara unui talmeș-balmeș, un fel de șaorma cu de toate în care tu ai impresia că ești o enciclopedie, dar, de fapt, rătăcești bezmetic, fără să știi de unde ai plecat și încotro te îndrepți. Sau, mai rău, devii dogmatic. La fel, gadgeturile pot fi o modalitate de a te strecura prin viață și de a te distra la maxim, folosindu-ți cât mai puțin creierul, sau, dimpotrivă, pot constitui un instrument care-ți oferă același lucru precum cărțile, doar că într-un mod prin care navighezi mult mai ușor, ai acces la incomparabil mai multe lucruri într-un interval de timp mult mai scurt, cu conexiuni ce se ramifică rapid și-ți permit străpungerea unor bariere.

Așadar, nu ele, în sine, sunt bune sau rele, ci modul cum le folosim. Iar aici ajungem la vechile discuții despre educație, școală, cultură ș.a.m.d. Din păcate, ele nu par să iasă din zona sloganurilor, a formelor fără fond – atât la nivel macro, cât și micro. La nivel macro, ori nu se face nimic, ori se fac programe și proiecte unde se bifează o listă, apoi lucrurile se încheie, fără să se monitorizeze și potențeze impactul pe termen mediu și lung. La nivel micro, suntem români verzi până vine vorba să vorbim și să scriem corect, să cumpărăm și să promovăm artiștii autohtoni și creațiile lor. Cărțile „e grele”, picturile „e urâte”, spectacolele de teatru „e plicticoase” – și toate „e scumpe”, așa că hai mai bine să băgăm o pizza sau niște mici cu bere.

Se vor schimba lucrurile? Deși ne ocupăm cu SF-ul, nu știm să răspundem la asta.

Noi facem ceea ce ne pricepem. În anul care se încheie, v-am oferit acces la lectură prin intermediul gadgeturilor. V-am oferit artă produsă de artiști români și străini, articole și informații despre ce a fost, este și ce ne imaginăm că va fi – proză, poezie, cărți, grafică, filme, jocuri.

Și ne vom strădui s-o facem în continuare, îmbinând vechiul și noul, pentru că așa credem noi că trebuie să pășim dinspre trecut spre viitor.