Inteligența artificială sau sintetică, golemul și alături de el mașinile în general, au însoțit umanitatea de la primele semne de civilizație. Chiar dacă au avut diverse denumiri, ba chiar însușiri, fizice și psihice, aceste artefacte, produse omenești, confecționate voluntar sau accidental, au speriat și continuă să ne sperie. De puțin timp, datorită dezvoltării accelerate a limbajelor de programare și a tehnologiilor necesare rulării aplicațiilor software, frica față de ceva în mare parte necunoscut, ca o entitate incapabilă să se fixeze de-o parte sau de alta a binomului maniheist, rai sau iad, a căpătat formă și concretețe. În lipsă de cuvinte potrivite i s-a spus inteligență artificială.
Dacă înainte de apariția inteligenței artificiale (IA), mașinile, cu extensia lor mobilă numită robot, formau mulțimea vectorilor artificialității antropomorfizate, acum totul s-a redus la un singur termen umbrelă. Pentru că putem găsi urme de IA în orice produs nou, tot așa cum putem găsi urme de arahide în orice pungă de nuci sau condimente. Vorbim de automobile cu inteligență artificială, telefoane, calculatoare, frigidere, mașini de spălat, aspiratoare, unelte de forat, dar și în meserii, altădată pur umane: medici, psihologi, profesori, traducători sau cu aplicabilitate în diverse domenii, de la finanțe și bănci, la agricultură și cultivarea arahidelor, de la gestionarea inteligentă a deșeurilor până la crearea de conținut, fie el text, imagine sau video.
Și uite așa, pe nesimțite, am ajuns în zona noastră de interes. Crearea de conținut artistic folosind inteligențele artificiale. Aici se remarcă două mari categorii, generatoarele de text, cum e ChatGPT, dar și Chatsonic (Writesonic), OpenAI playground, ClaudeBard AI, LaMDA (Language Model for Dialog Applications), Jasper Chat, Socratic, Bing AI sau DialoGPT, respectiv generatoarele de imagini: Midjourney, Microsoft Bing Image Creator, Adobe Firefly, G2 Deals, Fotor Photo Editor, DALL·E 2, AI Picasso, Stable Diffusion și altele. Întrebarea care ne frământă este următoarea: sunt aceste inteligențe artificiale unelte sau substitute și nu doar temporare pentru artiști?
Dacă am privi arta ca fiind în principal umană sau măcar ca un produs uman, atunci ceea ce face o inteligență artificială, indiferent cât de performantă ar fi nu se poate numi artă. Dar arta nu se limitează și nici nu reprezintă doar ceea ce crede artistul că e. Arta este de cele mai multe ori ceea ce percepe și înțelege din ea consumatorul, deci, implicit vânzătorul de artă. Privind în acest fel, producțiile artistice generate de aplicații mai mult sau mai puțin inteligente, dar care satisfac poftele de frumos și divertisment artistic ale consumatorului, reprezintă însăși arta. Desigur, o parte din ea. O parte tot mai importantă.
În cele din urmă ce va mai face diferența dintre opera generată direct de om, fără ajutorul unei inteligențe artificiale, și cea generată de aceasta din urmă? Trecând prin intermediara formă de artă om-mașină. Adică cea actuală, în care omul cere ceva, folosind cuvinte cheie și descrieri aproximative, mașina aka IA îi oferă o primă versiune pe baza căreia omul construiește restul. Fie că e un text, fie că este o pictură, melodie, film sau chiar sculptură, omul, în acest ultim caz întregește opera de artă dându-i umanitate. Sau e doar o himeră?
Oare consumatorul face diferența dintre o operă de artă generată de IA și una pur umană? În acest moment aș zice că da. Cu excepția acelor produse artistice asumat digitale. Pe viitor însă, îmi e teamă că diferența va fi tot mai greu de observat, mai ales în mediul virtual, acolo unde orice pictură, sculptură sau arhitectură devine până la urmă doar o colecție de pixeli. Această tendință va fi accelerată pe măsură ce tehnologia avansează, iar cererea de astfel de produse va crește. Este atât o oportunitate de business, cât și o necesitate dată de democratizarea accesului la mijloacele de producție a obiectelor artistice sau considerate artistice.
Marile corporații sunt primele interesate. Scad costurile, scade timpul de producție a unui film sau a unui nou design de automobil. Dacă munca manuală a fost deja automatizată în mare parte e logic să urmeze automatizarea procesului creator. Vom avea opere de artă pe bandă rulantă, precum fulgii de porumb, biscuiții și băuturile carbogazoase. Tot ce putem spera este ca aceste produse intelectuale de tip fast-food să nu ucidă prea mult din imaginarul uman.
