Ne face plăcere să vă oferim două poezii de Andrei Iorga. Poetul a debutat în revista EgoPHobia și are în pregătire două volume de poezie: „Versuri în chingi de fier” și „Heteroclite cu oraș și natura moartă”.
*
Primele vieți
Ți-am cioplit silueta delicat
În cornul căpriorului vânat
Și au crezut-o blastfemie
Când au aflat că e-nchinată ție
Și nu zeiței Mamă născătoare
De care atârnă viața lor sub soare
Am pictat prima oară chipul tău
Într-un palat din margine de hău
Te-am zugrăvit ținând firave flori
Înveșnicindu-ți frumusețea prin culori
Din marmură pentelică am scos
Statuie ca din carne și din os
Kore cu trăsături de muritoare
Drapată-n falduri grele, curgătoare
Cu ochi adânci și reținut suras
Să îmi aline dor cernit și plâns
Să știe toți c-a fost aievea și nu vis
Cea dăruită de Atena și Artemis
Întemnițată
Cu rele năpârci sub poala de stânci
Stă turnul mormânt de ploi și de vânt
Sub vremi osândit de păcatul cumplit.
Doar un voal diafan din nor și din val
Tremură plăpând între cer și pământ,
Peste gratii întins atunci când s-a stins
În odaia de piatră fecioara furată.
Și inspiră tristeți către barzi și poeți
Să o plângă în cânt veacuri de-a rând.