Ne face plăcere să vă oferim două poezii de Andrei Iorga. Poetul a debutat în revista EgoPHobia și are în pregătire două volume de poezie: „Versuri în chingi de fier” și „Heteroclite cu oraș și natura moartă”.
Stâncile
Mă voi întinde lângă tine în iarbă
Îmi voi îngropa fața în părul tău aspru.
Vom lăsa pacea să ne adoarmă
Și vântul să ne sculpteze măiastru
Stane de piatră vom discuta câte-n soare și stele
Și veacuri vom sta împreună sub ele.
Un dragon fioros păzind draga comoară
Sau poate un voinic legendar și a sa fecioară
Rugăciune
Văd adunând-se deasupra văii mele
Turme de nori cu burți hidoase, grele
Ce-nghesuindu-se pe cer în contopire
Sufocă soarele făcându-l amintire
Văd umbra cum înghite câmp și ferme
Stingând culori ca-n cea din urmă vreme
Un giulgiu tras în goană de bidivii din vânt
Peste oglinda iazului și peste orice gând
Văd stropii grași izbindu-se de piatră
Și către cer trimit a mea rugă curată
Să nu aducă peste sat furtună și văpaie
Ci doar de setea lutului ostoitoare ploaie