— Se întoarce Ao, tată, că l-am auzit, mi-a spus mezinul și s-a ridicat din pat.
Armata ne-a luat calul, acum doi ani. Au zis că-l trimit pe continent, pentru război, și de atunci nu mai știm nimic despre el. De fapt, nimeni nu se așteaptă să se mai întoarcă viu vreun cal de acolo.
— Nu are cum să fie al nostru, băiete. Culcă-te.
Când am vorbit, am auzit și eu zgomotul unui cal lovind stâlpii grajdului, ca să ceară fân.
M-am ridicat și am căutat ochii băiatului, prin întuneric.
— Poate-i al vecinului, o fi fugit de pe pășune. Mă duc să mă uit.
Mi-am luat în picioare papucii geta vechi, din lemn de castan, și am coborât în curte, pe jumătate dezbrăcat. Era o noapte liniștită și luminoasă. Prin frunzișul răsfirat al unui curmal, am auzit un nechezat familiar.
— Ao! a strigat fiul meu și a alergat spre grajd.
Am întrezărit silueta unui cal. Îl știam: complet negru, în afară de bot, fără alte pete. Pentru o clipă, ochii i-au strălucit în lumina lunii. Nu-mi venea să cred, dar am început să lăcrimez. Am fugit și eu după mezin. Ao, te duc la pârâu și te spăl, m-am gândit. Trebuie să te curăț după așa drum lung. Cum ai reușit să revii tocmai din…
Grajdul era gol. Nici urmă de cal.
— Trebuie să fie pe undeva, că tocmai l-am auzit, a mormăit băiatul și a început să plângă.
După un timp, am auzit că un cal din comitatul nostru chiar a supraviețuit războiului. S-a întors cu șrapnel în burtă și o medalie. Stăpânul său a primit o notificare scurtă, când s-a terminat conflictul, și s-a dus degrabă în tabăra indicată, undeva pe lângă capitală, ca să-l ia. S-au întors împreună, cale de peste 400 de mile spre nord.
Când au ajuns pe dealul de lângă satul lor, calul a nechezat pentru prima dată, cu bucurie.
Era o noapte luminoasă. Stăpânul său a avut impresia, pentru o clipă, că a adus acasă o herghelie întreagă, gonind pe razele lunii.
Cel puțin așa se zvonește…
Tradus de Miloș Dumbraci
Tradus cu acordul autoarei – Mulțumim!
Translated with the author’s consent, thank you!
Japanese to English translated by Osamu Kaikou.