Toamna se numără bobocii sau, în cazul nostru, festivalurile SFF. Trei mi-au atras atenția, la unul am participat, iar pe celelalte le-am admirat de la distanță. Este vorba despre AntareSFest, ajuns la a 9-a ediție, RomCon, organizat de ARCASF și FILIT – Casa Fantasy, în organizarea lui Dan Doboș.
AntareSFest, organizat de Clubul Antares din Brașov, în special de inimoșii Anamaria Borlan și Gheorghe Tănase, a reunit și în acest an autori, editori și cititori pasionați de literatură speculativă. Evenimentul, desfășurat într-o atmosferă prietenoasă, în sălile Bibliotecii Județeane „George Barițiu” din Brașov a adus în prim-plan lansări de carte, conferințe și mese rotunde dedicate viitorului genului SF și conexiunilor dintre literatură, știință și artă. AntareSFest rămâne unul dintre cele mai constante și coerente evenimente de gen din România, un punct de întâlnire între generații și stiluri.
La FILIT – Casa Fantasy, eveniment coordonat de Dan Doboș în cadrul prestigiosului Festival Internațional de Literatură și Traducere Iași, s-a vorbit despre mit, fantastic și construcția lumilor ficționale. Casa Fantasy a devenit deja un reper pentru iubitorii genului, oferind un spațiu de dialog între autori consacrați și tineri debutanți. Printre invitați s-au aflat scriitori, editori și artiști grafici, care au discutat despre provocările și evoluția fantasy-ului românesc într-un context global.
Nu putem trece cu vederea RomCon 2025, organizat de ARCASF la Bușteni, un eveniment de referință pentru comunitatea SF și fantasy din România. Gala premiilor naționale a recompensat cele mai valoroase contribuții ale anului: G.P. Ermin și Deea Sterea au câștigat trofeul pentru cel mai bun roman cu ApIscalips (Editura Crux), iar Gabi Gabrinov a primit Premiul Adrian Rogoz pentru debut cu volumul Povestiri din orașul Denici’Uunde. Bogdan Mihai Bati a fost distins pentru Deus me occidere (publicată în Galaxia 42), iar Helion și Galaxia 42 au fost declarate cele mai bune reviste print, respectiv online. Premiile acordate la Bușteni confirmă vitalitatea scenei speculative românești și diversitatea impresionantă a vocilor care o compun.
În plan editorial, revistele SFF românești au continuat să se remarce prin diversitate și efervescență. Paradox (nr. 32–33) a adus un conținut bogat, cu eseuri teoretice semnate de Laurențiu Nistorescu, Silviu Genescu sau Daniel Haiduc, dar și cu proze de Laurențiu Nistorescu, Bogdan Mihai Bati, Mora Ferenc, Silviu Genescu, Traian Urdea, Lucian-Vasile Szabo, Lucian Ionică, Cătălina Fometici, Gabriela Gabrinov, Daniel Timariu, George-Cosmin Borș, Cristian Vicol și Doru Treta, ilustrate cu lucrări de artiști consacrați. Helion Online (nr. 169) a publicat atât ficțiune, cât și cronici, articole științifice și evenimente dedicate comunității SF din Timișoara. CSF Earth (nr. 41) a dedicat un număr special autorilor români din diaspora, iar ArtZONE SF și Fantastica Magazin au continuat să promoveze povestiri, eseuri și benzi desenate, contribuind la peisajul tot mai dinamic al literaturii speculative autohtone.
În acest context, numărul dublu 64–65 al revistei Galaxia 42 (septembrie–octombrie 2025) vine ca o sinteză a acestei toamne bogate în conținut și energie creativă. Secțiunea de povestiri include texte semnate de Marius Dichișan (Suflet de metal), Alexia-Ionela Petre (Entitatea lăuntrică) și Mira Wolf (Drumul spre Jeriko). Traducerile aduc cititorilor proze de Kostas Charitos, Edward Reilly și Alexander Zelenyj, iar fragmentele de romane îi poartă pe cititori în lumi noi, semnate de Gabi Gabrinov, Silviu Genescu și Alexandru Lamba.
La secțiunea eseuri, citim despre influențele creștine în opera lui Tolkien (Sasha Bogdan), despre „dosarul Renaissance” (Cătălin Badea-Gheracostea) și despre basmul ca arhetip (Alexandru Maniu). În Privind spre viitor, Lucian-Dragoș Bogdan vorbește despre distopii, iar în Frontiera, Marian Truță continuă serialul De la V-2 la Apollo cu episodul „Deceniul tăcut”. Revista oferă, de asemenea, recenzii de carte (Lucian-Dragoș Bogdan, Daniel Timariu), cronici de film (Mickey 17), benzi desenate comentate de Eduard Pandele, articole de G.P. Ermin, Teodora Matei, Silviu Genescu, Dănuț Ungureanu și o consistentă secțiune de arte grafice, cu lucrări semnate de Mira Wolf și Lucian-Dragoș Bogdan. În Panoramic SFF, Victor Popa explorează legăturile internaționale ale revistei și prezența autorilor români în contexte academice globale.
Toamna aceasta confirmă că lumea SFF românească este una vie, dinamică și tot mai interconectată. De la festivaluri la reviste, de la proză la eseuri și benzi desenate, se conturează o scenă literară care merită urmărită, o dovadă că imaginarul românesc are mereu ceva nou de spus.
