Ce m-am mai jucat în ultimul timp? Spre rușinea mea, mai nimic. Dar n-a fost doar vina mea, deși n-am mai avut nici prea mult timp și nici extrem de mult chef. Totuși, am avut perioade în care eram chiar și mai ocupat, dar în care am găsit mereu acele momente (a se citi zile) pe care le dedicam vreunul joc. În aceste câteva luni de când a început anul, am tot verificat și răsverificat listele cu jocuri noi apărute. Nimic nu mi-a atras atenția în mod deosebit.
Ce vreau să spun e că ultimele luni au fost extrem de neinteresante din perspectiva jocurilor noi lansate, atât cantitativ, cât și în ce privește suprapunerea cu gusturile mele. N-am să comentez calitatea acelor câteva jocuri apărute, din moment ce nu aș avea o părere foarte avizată (da, nu-mi pasă de seria Hitman, sorry, iar Werewolf: The Apocalypse – Earthblood mi s-a părut cel mult mediocru, chiar dacă sunt un fan al universului World of Darkness).
Din ce am văzut, studiourile au mutat data de lansare a multor jocuri astfel încât aceasta să fie cât mai departe de decembrie 2020, luna în care s-a lansat Cyberpunk 2077. O decizie ce părea destul de justificată, dar care s-a dovedit a fi neinspirată. Pe lângă dezamăgirea pe care o asociez cu Cyberpunk (joc pe care simt că o să-l menționez obsesiv pentru mult timp de acum încolo, măcar ca avertisment pentru a nu cădea în capcana hype-ului), mai trebuie să suport și câteva luni în care nu apare nimic interesant. For shame!
Dar în loc să mă lamentez, pe modelul „nu se mai fac, dom’le, jocuri cum se făceau înainte”, m-am gândit că e mai util să fac o listă cu jocurile pe care le aștept, cu sufletul la gură și mâinile pe tastatură și mouse (și nu pe gamepad, că n-am).
Resident Evil Village
Chiar dacă n-am jucat nimic din seria Resident Evil, am habar de ce se întâmplă prin ea, pe unde se duce povestea. N-am jucat pentru că nu mă atrage genul survival horror. Am încercat Amnesia: The Dark Descent, SOMA și alte câteva titluri și nu au fost pe gustul meu. Diferența e că în ultimele jocuri din seria RE mai poți să și împuști câte ceva, nu doar să te ascunzi, lucru ce mi-a atras atenția, dar nu destul de mult încât să-mi și ocup hard disk-ul cu vreunul dintre ele, cel puțin până acum.
Acestea fiind zise, Resident Evil Village pare muuuuuult mai interesant. M-am uitat la gameplay videos, trailers, screenshoturi, memeuri și poze cu cosplay (da, deja există, chiar înainte să apară jocul) și am reușit să-mi fac o părere: în mod sigur o să-mi tocesc puțin tastatura și cu minunăția asta. Nu, nu e doar pentru că acțiunea jocului se va petrece în România, ci și pentru că… Dar mai bine vă las pe voi să vă dați seama din trailer.
Dying Light 2
Ce-i mai distractiv decât să ciomăgești zombi într-un joc video? Să-i ciomăgești într-un joc video cu grafică și mai bună, desigur. Aș putea să mă opresc aici pentru că, probabil, deja v-am convins. Totuși, trebuie să menționez faptul că aceasta nu este singura schimbare față de primul joc. Umblă vorba că povestea va fi mult mai închegată. Cum așa? Păi cei de la Techland au aplicat o tactică interesantă de angajare: au ales câțiva dintre cei care au scris povestea din Witcher III: Wild Hunt. Apoi, Dying Light 2 se va petrece în Europa, iar harta va fi de aproximativ patru ori mai mare decât cea din predecesorul său. Putem doar să sperăm că 6 ani de development a fost destul pentru un joc de o asemenea amploare.
Far Cry 6
Încă o vacă de muls, ați putea zice. Trebuie totuși să spun că mie chiar îmi plac jocurile Far Cry. Sunt distractive, fie că ai de îndeplinit o misiune, de eliberat un avanpost (guns blazin’ sau stealthy) sau să vânezi ceva animal pentru materiale de folosit la crafting. E o rețetă care funcționează de minune. Nu trebuie să înveți scheme de control noi, nu trebuie să te obișnuiești cu un UI ciudat, totul e unde trebuie să fie. Plug and play!
Sigur, dacă vrei un joc cu o poveste memorabilă și gameplay care să nu fie copiat din altă parte, recomandarea mea e să cauți asta la un alt joc, din lista asta sau nu. Măcar trailerul arată foarte tare.
Ghostwire: Tokyo
O dubioșenie japoneză pe care am descoperit-o acum ceva timp, aproape din greșeală.
Practic, toți oamenii din orașul Tokyo dispar brusc și sunt înlocuiți de entități supranaturale. Pentru a putea să te confrunți cu ele, va trebui să te folosești de un arsenal întreg de abilități, arte marțiale și vrăji.
Din ce am văzut în trailer, jocul are unele elemente comune cu Control, doar că nu mai e vorba despre un shooter, iar abilitățile supranaturale ale protagonistului seamănă mai mult cu cele din Mortal Kombat, sau măcar dintr-un joc arcade similar.
Dacă vă ajută cu ceva să știți asta, jocul o să fie publicat de Bethesda. Sperăm doar că nu va respecta tradiția lor de a lansa jocurile pline ochi de glitch-uri și bug-uri.
Darkest Dungeon 2
Darkest Dungeon e un joc al naibii de greu la care revin de fiecare dată cu plăcere. E ca un fel de mutant între Dungeons and Dragons și Dark Souls, peste care torni o tonă de Lovecraft și pui ca bomboana de pe colivă/cireașa de pe tort faptul că are elemente de rogue-lite. E exact ce-mi place mie, un RPG brutal, turn-based, în care o abilitate în plus sau în minus face diferența dintre supraviețuire și moarte. Că tot am pomenit de Lovecraft, el e influența cea mai pregnantă din poveste și în general în estetica jocului, adică e doldora de tentacule și creaturi inimaginabile.
Acestea fiind zise, am așteptări destul de mari de la sequel.
