Dedicat dragei și inepuizabilei mele prietene, Otilia Alina Nica “Nothing is neither good nor bad, but thinking makes it so.” 1. „Să-mi spui când ai terminat de lucru și ieși …
Ficțiune
-
-
Juraj îi urmărea pe bărbatul și femeia ce urcau scările pline de gunoaie. Strânse patul rece al pistolului și ocoli cu grijă oamenii întinși pe jos. Se făcuse deja întuneric, …
-
-
Extraneus1. Aleea nenumită. Coada de abur, precum o cometă, putea fi zărită de la o poștă pe deasupra deșertului, atunci când, cu pufnituri și scrâșnituri de roți, locomotiva pătrunse între …
-
Desfăcu ambalajul cadoului ca de obicei, fără prea multă grijă, rupând hârtia de culoare roz deschis. Se așteptase să fie o cutie uriașă cu bomboane, poate de la mătușa Florina, …
-
L-am scos cu propriile mâini din pământ. I-am atins suprafața cu vârful degetelor, o suprafață de o finețe ieșită din comun. Negrul pietrei făcea ca lumina să se diminueze, înghițită …
-
-
Obiceiul, pe care îl aveam cu ani în urmă, de a pune între paginile cărților pe care le citeam diverse obiecte avute la-ndemână, pe post de semn de carte, mi-a …
-
-
Oamenii din capul meu par să fie acolo de foarte mult timp. Nu-mi amintesc de când, pentru că nu-mi amintesc nimic altceva în afară de camera de spital zugrăvită în …
-
Mașina gonea pe serpentinele din mijlocul pădurii, mai să se răstoarne. Îi scârțâiau roțile la fiecare curbă, cei doi pasageri fiind nevoiți să se țină de ce apucau. Doctorul nu …
-
Sunt fantomă de suficient timp ca să știu că moartea nu e mai puțin surprinzătoare decât viața. Ce rost are viața de apoi dacă nu faci nimic nou cu ea? …