Mulți cititori ai revistei Galaxia 42, fani sau autori, au observat diversitatea articolelor din revistă. Astfel, pe lângă povestiri scrise de scriitori români și traduceri, încercăm să aducem sub ochii cititorilor și fragmente de roman, poezie, sau romane în foileton. Uneori reușim să avem câte ceva din toate, alteori doar fragmente, alteori un episod dintr-un foileton, sau, cum e cazul acestui număr două poeme de Alexandra Medaru.
În ceea ce privește prozele, lucrurile sunt la fel de diverse pe cât de diferiți sunt și autorii lor. Povestiri science-fiction, fantasy, horror, mai lungi sau mai scurte, toate încercând să transmită cititorului cât mai mult din starea celui ce le-a scris, din ideile sale, viziunea care l-a făcut să se aplece asupra tastaturii în miez de noapte, speriat ca nu cumva muza să-l părăsească.
În acest număr avem proze de: Cristian Cârstoiu, Zeii nu mor niciodată, o povestire tulburătoare ce îmbină teme științifico-fantastice cu unele din zona paranormalului; Ionuț Cheran, Satul pescarilor bețivi, o povestire cu morală dintr-un univers exotic; Alexandru Ionuț, O zi cât restul vieții, în care autorul se apleacă cu delicatețe asupra psihicului unui călător în spațiu; Mihai Macke Ionescu, Invitație la dans, o povestire scurtă scrisă cu multă sensibilitate de un autor cunoscut mai ales pentru grafică.
Diversele preocupări ale revistei se pot vedea și din articolele, eseurile, recenziile și cronicile scrise de Marian Truță (care-și continuă periplul prin arhiva Colecției de Povestiri Științifico-Fantastice), Lucian-Vasile Szabo (un prim articol dedicat scriitorului Gheorghe Săsărman), Lucian-Dragoș Bogdan, George T. Șipoș (o frumoasă prezentare a unui anime celebru: O poveste japoneză cu extratereștri), Darius Hupov, Ciprian-Ionuț Baciu, Florin Stanciu, Laura Sorin (cu partea a doua: Tolkien (2): Chiar trebuia să moară Gandalf?), Eduard Pandele (cu un nou episod cu benzi desenate), Mircea Doreanu, Marius Gordan, Cristian Vicol, Alexandru Lamba și Daniel Timariu.
Amintesc și de cele două excelente povestiri străine din acest număr, prima semnată de Roger Frank, și tradusă de Eliza FIlimon, Cei din urmă și a doua de Gareth D Jones, în traducerea lui Alexandru Lamba, Cinci feluri de a salva întâmplător Pământul de invazii extraterestre.
Pe final aș dori să vă atrag atenția asupra câtorva noi apariții editoriale, dintre care unele sunt semnate de autori publicați și prezentați și în revista noastră. Astfel, Ilinca Mănescu a publicat la editura Nemira distopia ecologică queer Copiii Ecosistemului. Romanul, urmând linia clasică a distopiilor, urmărește evoluția și maturizarea unor personaje pe fondul degradării societății. Specific acestui roman este cadrul voit ecologic și relațiile de tip queer. Dacă prima temă, cea ecologică, se poate regăsi și în alte romane sau povestiri scrise de autori români (și duce cu gândul spre bio sau ecopunk), a doua temă (nici ea complet străină autorilor români) este aici adusă în prim-plan.
O a doua apariție ce merită consemnată este cea a romanului Translucid de Ligia Pârvulescu, apărut la editura Litera. Tot o distopie, semn al vremurilor instabile pe care le trăim, acesta se diferențiază de primul nu doar prin tematică, ci și prin abordare. Dacă Copiii Ecosistemului poate fi încadrat și în genul SF, Translucid se lasă mai greu redefinit, fiind prin abordarea sa o distopie clasică. De remarcat multitudinea elementelor stilistice și a ideilor vehiculate, ceea ce creează o anumită neclaritate în urmărirea firului principal al narațiunii, dar și bogăția ideilor, din care consemnez: Poliția Psihiatrică, o instituție ce pedepsește gândirea intelectuală, respectiv Noul Centru Vechi Pozitivist, un loc unde partea, să-i zic așa, animalică a omului se poate desfășura în voie.
Tot din zona distopiilor, dar cu accent pe latura întunecată a societății, regăsim și volumul de povestiri Anotimpul țânțarilor, de Cristian Vicol, apărut la editura Casa de Pariuri Literare la finalul anului trecut.
Dintre noutățile lunilor următoare am remarcat noul roman semnat George Cornilă, un apreciat prozator de science-fiction, horror și distopii, ce va apărea la editura Polirom; Ultimul înger, prima I.A., Germin Petcu, editura Crux; Vânătoare de noapte, de veteranul Aurel Cărășel, editura Pavcon și Cartea Blestemelor, de Andrei Ruse, editura Hyperliteratura.
Mai multe noutăți și apariții editoriale în rubrica specială: Noutăți editoriale #19.
Chiar înainte de publicare am aflat că, special pentru festivalul AntareSFest 2022, care va avea loc în perioada 2-4 septembrie, la Brașov, se strâng povestiri pentru o antologie cu tematica: climate fiction: distopii sau utopii ce imaginează lumi ale viitorului în care omenirea se confruntă dramatic cu impactul schimbărilor climatice. Mai multe informații în articolul Antologie AntareSFest 2022 de pe site-ul festivalului.
